Trial Refinação de Processamento de Gás - Trial Petroquímica - Trial Liquid Terminals - Trial Utilitários de Gás - Trial Utilitários Elétricos - Trial Perfuração Well Servicing - Trial Exploration Produção - Trial Offshore - Trial International - Trial US Canadá - Trial Texas - Trial Houston Gulf Coast - Trial Mid-Continent Leste dos EUA - Trial Rocky Mountain Western US - Trial Passe o mouse sobre o título do diretório regional de sua escolha. Pipeline Proprietários Operadores Subterrâneo Gás Natural Instalações De Armazenamento Engenheiros, Empreiteiros Empresas De Serviço Empresas Fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Refinação Proprietários Operadores Processamento de gás Proprietários Operadores Engenheiros, Contratantes Empresas de serviços Empresas Fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Petroquímicos Proprietários Operadores Engenheiros, Contratantes Empresas de serviços Empresas fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Líquido Terminal Proprietários Operadores Engenheiros, Contratantes Empresas de serviços Empresas Fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Gás Utilitários Operadores Subterrâneos Instalações de Armazenamento de Gás Natural Engenheiros, Empreiteiros Empresas de Serviços Fornecedores dos Fabricantes Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Electricidade Utilitários Proprietários Operadores Engenheiros, Contratantes Empresas de serviços Empresas fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Perfuração Proprietários Operadores Bem Servicing Proprietários Operadores Engenheiros, Contratantes Empresas de serviços Empresas Fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Offshore EP Proprietários Operadores Engenheiros, Contratantes Empresas de serviços Empresas fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. International EP Proprietários Operadores Engenheiros, Contratados Empresas de serviços Empresas fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. EUA Canadá EP Proprietários Operadores Engenheiros, Contratados Empresas de serviços Empresas fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Texas EP Proprietários Operadores Engenheiros, Contratados Empresas de serviços Fornecedores dos fabricantes Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Houston EP Proprietários Operadores Engenheiros, Encarregados de Serviços Empresas de Serviços Fornecedores de Fabricantes Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Mid-Con Eastern US EP Proprietários Operadores Engenheiros, Contratados Empresas de serviços Empresas fabricantes Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Rocky Mtn Western US EP Proprietários Operadores Engenheiros, Encarregados de Serviços Empresas Fornecedores Fornecedores Trade Regulatory Clique na seção para pesquisar. Lucrare de Diploma ASEZARILE RURALE DE PE VALEA TELEAJENULUI EM AMONTE DE VALENII DE MUNTE Lema: Fiecare loc de pamant are o poveste a lui. Dar trebuie sa tragi bine cu urechea ca s-o auzi si trebuie si un dram de iubire ca s-o intelegi. N. Iorga CAPITOLUL I INTRODUÇÃO Lucrarea Asezarile rurale de pe Valea Teleajanului in amonte de Valenii de Muntea fost intocmita pe baza cercetarilor de teren, representado em 2003 2004 si a bibliografiei de specialitate. Am folsit lucrari cu caracter metodológico, cursi universitare, atlase, harti si lucrari cuidado trateaza diferite aspecte legate de unitatea in studiu. Scopul lucrarii este de a prezenta o imagine de ansamblu asupra teritoriului din punct de vedere geografic, de a arata modul in care s-au imbinat factorii fizico y economico-geografici, de a reliefa causal evolutio peisajului geografic ca o rezultanta a interactiunii factorilor genetici, De a pune in evidenta actiunea pozitiva si negativa a omului asupra cadrului natural si de a propune masuri in vederea sistematizarii teritoriului. Cele trei comuna: Teişani, Izvoarele si Maneciu sunt asezate em nordul judetului Prahova, na zona de contacto Carpati-subcarpati interni ai Teleajenului um caror morfologie a fost determinata de prezenta pintenilor paleogeni Homoraciu si Valeni, implantati em neogenul zonei pericarpatice. Relief this dominate in partea nordica de masivul Ciucas-Zaganul iar in partea sudica de terasele Teleajenului a caror long extensiune a determinat popularea timpurie, o anume fizionomie a asezarilor omenesti, un anumit mod de utilizar a terenurilor. Valea Teleajenului, desi dispune de bogate si ATRACTIVE resurse naturale inca de la Izvoare, cu toate ca strabate o zona cu incarcatura istorica deosebita, em faptului Ciuda ca reprezinta o Alta cale de acesso pré Centrul Ţării si este o zona usor accesibila, a fost putin Amenajata in scopuri turistice, poate si datorita paralelismului cu cu Valea Prahovei, care beneficiaza de amenajari complex ce atrag un numar mare de turisti. Un Capitol aparte este cel ce vizeaza resursele turistice, em caruia cadrul s-a incercat surprinderea stadiului real de Compras Desenvolvimento de um turismul em aceasta zona si de asemenea atragerea atentiei asupra masurilor ce pot fi luate pentru Dezvoltarea turismului em continuare. No caso de um problema ou ridicularização de um estudo, estou interessado em uma parte importante do projeto e um prefecturii municipal. Para obter mais resultados, por favor contacte-nos para obter mais detalhes sobre o assunto. Para obter mais informações, contacte-nos por e-mail. CAPITOLUL II CADRUL FIZICO - GEOGRAFIC 2.1. POZITIA SI LOCALIZAREA GEOGRAFICA Zona de estudo em incursão em arealul judetului Prahova em direcção a norte-sul, localização em meridianul de 26, cuidado reprezinta mijlocul Europa e aproape de paralela de 45 cuidados imparte em doua jumatati emisfera boreala. Aceasta asezare são consecinte múltiplo asupra actiunii factorilor fizicogeografici: cu un elemento específico zonelor temperado, prielnic pentru vegetatia espontânea e pentru agricultura, solúrio fértil si o retea hidrografica bine organizata. Suprafata sa se Afla raspandita em Unitatea de orogen um Carpatilor de Curbura, respectiv um flisului cretácicos si Unitatea Subcarpatilor interni ai Teleajenului, Adica zona de molasa. In aceste formatiuni se remarca prezenta pintenului paleogen de Homoraciu cuidar patrunde adanc no aria neogena um Subcarpatilor fapt evidentiat De ritmul intenso alero eroziunii. o dovada o constituy extensiunea teraselor cu poduri largi si netede ce pot fi reconstituito in toata zona subcarpatica. Comunele sunt situate pe valea Teleajanului, o vale larga, evoluata, cu un sistema bine organiza de tera, ce ce ce ce permissible dezvoltarea asezarilor, o utilize a terenurilor si o retea de drumuri. Astfel, drumul commercial ce traversa valea, legand Brasovul de targurile De la Dunare uma condição popularea timpurie a vaii acesteia. Altitude mediana de 900m, adaptável para o município e para o tratamento de solos. Majoritatea satelor comunei Maneciu sunt localizate pe podurile teraselor inferioareale Teleajenului, cuidar au favorizat o extindere mare a vetrelor de sat. Este vorba de Satele Maneciu Ungureni, Maneciu Pamanteni, Gheaba, Facaieni si Plaetu. Ele cuprind em vatra satului unele terenuri cultivar si livezi. Satele Chiciureni y Costeni sunt asseate pe versantul stang al vaii Teleajenului, iar satul Cheia in depresiunea tectonica eroziva cu aceeasi denumire si pe doua terase locale ale Teleajenului. Na comuna Izvoarele satele sunt localizar. Unitatea este traversata em prezent de soseaua nationala Ploiesti Valenii de Munte Cheia Brasov prinpasul Batocea e calea ferata Ploiesti Maneciu. Este hotel situa-se a 38 km a nordeste do Município. A cerca de 10 km de Valenii de Munte, a 10 minutos a pé do centro da cidade. De orasul Brasov a cerca de 70 km. Limitele administrative ale comunelor at respectat, in the part, limitle naturale ale unitatii fizico-geografica in care se afla. Limita nordica desparte judetul Prahova de judetul Brasov, são directia generala vest-est si urmareste linia celor mai mari inaltimi, cu unele mici exceptii. Intr-un anumit punct Limita urmareste fidel Cumpăna apelor, trece prin Vârfurile Zanoaga si Bobu Mare (1757 m) din Muntii Grohotisu, prin Pasul Bratocea (1.272 m), urmeaza creasta masivului Ciucas, atingand culminant varful (1954 m), coboara em Pasul Boncuta (1078 m) si urca em muntii Tataru. Limita de est desparte zona de studiata de comune Cerasu e Drajna, situate pe partea stanga a Teleajenului. In this limita this reprezentata de Valenii de Munte, principalul oras din zona, centrul polarizator al comunelor studiate. Limita vestica desparte comunele Maneciu si Izvoarele de comuna Valea Doftanei. Na zona de aceitação do sudeste, invecineaza cu comuna Stefesti si cu orasul Slanic. Intre aceste limite cele trei comune: Teisani, Izvoarele, Maneciu, componentele zonei studiate insumeaza o suprafata de 340,72 kmp, reprezentand 7,25 din suprafata judetului Prahova. Comunele studiate detin 19 sate distribuite astfel: - comuna Teisani são 5 componentes: Teisani, Olteni, Stubeiu, Valea Stalpului, Bughea de Sus. - comuna Izvoarele são 6 componentes do estado: Izvoarele, Homoraciu, Malu Vanat, Schiulesti, Cernesti, Chiritesti. - comuna Maneciu este compusa din 8 sate: Maneciu Ungureni, Gheaba, Facaeni, Maneciu Pamanteni, Costeni, Chiciureni, Cheia, Manastirea Suzana. 2.2. ISTORICUL CERCETARILOR Carpaça e carvão vegetal e matérias-primas Ciucas Máquinas e aparelhos para a indústria de transformação, de transformação, de transformação, de extracção e de reciclagem de produtos alimentares e de importação. Prezenta pintenilor paleogeni si a depresiunilor sinclinale, raspandirea pietrisurilor cuaternare ca si seria de terase bine decolito, attem atraso geologia e geografia de romani si straini, inca do inceputul secolului XX. Em 1907, Mrazec si Teisseyre determina pentru Subcarpatii Munteniei doua zona: zona flisului carpatic si zona subcarpatica. Em 1925, DMPreda si em 1934 MGFilipescu, au studiat geológico si Tectonica acestei zona, punand em evidenta pintenii paleogeni de Homoraciu si Valeni importa se detaseaza din flisul Carpatic la rasarit de Valea Buzăului, taie diagonal Valea Teleajenului si se afunda la apus de Aceasta sub depozitele mio-plioceno. Emm de Martonne face observatii geomorfologice asupra zonei subcarpatice um Teleajenului, menção e doua terase em cuidado distinge mai multe trepte. Tot el remarca deformarea teraselor pe cuidado le leaga de miscarile epirogenetice. D. M.Preda arata ca formatiunile geologia alcatuiesc bonito cu directia NE-SV sau E-V. Formatiile cele mai vechi sunt reprezentate em parte de nord a regiunii si sunt tot mai noi spre sud catre campie. Remarca pentru aceasta unitate zona trei cuidados stratigrafice reprezinta si zona trei tectonice: Partea nordica corespunzatoare Muntilor cuprinde depozite cretacice Partea mijlocie la sudul Muntilor cuprinde depozite paleogene si miocene Partea sudica cuprinde depozite miocen pliocene. Analizand zona flisului interno carpatic, I. Marinescu si M. Filipescu identifica intre Valea Teleajenului si Valea Secaria flis de gresii masive care spre nord sunt inlocuite conglomerado, grosso de 3000 m si numit de ei seria de Bobu. Deasemenea, cercetarile lui M. Filipescu si I. Assegundo que a faculdade tem direito a um capital social: Unitatea de Ceahlau e Unitatea de Teleajen, avand caracter de panze de sariaj. N. Popp (1939) analizand Subcarpatii Teleajenului arata ca ei constituy o regiune unitara din punte de vedere geologic y geografic, deosebindu-se fundamental atat de spatiul muntos cat de Campia Romana, cele doua mari regiuni naturale care il flacheaza. Totodata, mentioneaza Pentru terase pe cuidado le paralelizeaza cu terasele Prahovei, subliminar totodata rolul miscarilor scoartei din aceasta regiune. Este de remarcat ca arata despretease teleajenului ca sunt cea mai expresiva série de terase subaquática fluviatile. C. Martiniuc si P Cotet (1953) resumo em Inglês para pesquisa original por subcapacidade em subcarpatic, subtítulos, por ordem alfabética, manual de interpretação e de demonstração por ordem de créditos 100% Aval a vaii Teleajenului, aparenten teraselor larg desfasuratein evantai o dados cu dezvoltarea depresiunii subcarpatice formata atat prin tectonica gato si prin eroziune diferencial de contacto. Reteaua hidrigrafica um Teleajenului, Scapa cand de ultimele praguri dese ale flisului estagiário Carpatic, la Maneciu Ungureni, o cuidado se despleteste em mai multe brate, panta de laveg este mai domoala si procesele de sedimentare um albiilor devin mai active. La Intrarea Teleajenului em depresiunea de La Maneciu isi dezvolta por parte dreapta o terasa em evantai cu altitudinea de aproximadamente 50m. Precizari privind extensiunea teraselor em subcarpatii din Vărbilău si Teleajen rosto Dida Popescu, stabilind principalele etape em evolutia reliefului si anume aparitia um trei Trepte morfologice principale: piemontan nivelul, Complexul nivelelor de terase si luncile actuale. La aceasta se adauga morfologia minora rezultātā din actiunea proceselor De panta. Gh. Niculescu (1963, 1965, 1973) reia em amanunt cercetarile asupra evolutiei bazinului Teleajenului descriind detaliat nivelele de terasa si influenta miscarilor neotectonice semnalate si de predecesori. Pe baza analizei caracterelor morfogenetice si morfografice, se distingue un Numar de Sapte pe Terase cuidar le grupeaza em terase inferioare, terase mijlocii si terasa superioara (nivelul aluvionar Fantana rece. El se opreste em mod deosebit si asupra pietrisurilor cuaternare em regiunea Subcarpatilor Teleajenului, reconstituind existenta unui piemontcuaternar em acesti subcarpati pe baza pietrisurilor aluvionare gasite em petece izolate pe inaltimi em jur de 600m (nivelul aluvionar Fantana rece). detalhos istorice, turistice si geografice asupra zonei subcarpatice sunt oferite, de asemenea, em lucrarile generale cuidados privesc intreg teritoriul Ţării (cursuri universitare), em Jud. Prahovaunde ansamblul problemelor evidentiaza si particularitati specifice Vaii Teleajenului. Aspecte Ale evolutiei paleogeografice si contextului socio socioeconómico em Subcarpatii Teleajenului si Carpatii de Curbura sunt prezentate intr-o série de lucrari carora proba timpului le-a acordat statul de puncte de Referencia: Relieful Romaniei Gr. Posea, N. Popescu, M. Ielenicz (1974), Geografia Carpatilor e Subcarpatilor Romaniei Valeria Velcea, Al. Savu (1982), Geografia Romaniei, vol. IV Pericarpatice regiunile. O alumínio é de alumínio e tem uma superfície de madeira de alta qualidade, tem uma área de clima, tem uma área de aquecimento e tem uma série de estações. 2.3. ELEMENTE DE ORDIN GEOLOGIC Terça-feira, 8 de janeiro de 2012 Templo de ortodoxia geologica Terça-feira, 8 de janeiro de 2010 Parte de nordica este ocupado de formativo flisului carpatic pe cand partea sudica se incluir em subcarpatii interni si Teleajenului. Formatiunile geologice formaaza bonito cu directia NE-SV sau E-V. Litologia, tectônica e estruturação geológica se reflecta em fragmentarea reliefului, in adaptação roca si structura, em configuratia bazinelor hidrografice, etc. 2.3.1. Litologia Depozitele cele mai vechi corpund muntilor, sunt de varsta cretácico inferior pana em cel superior, respetivo pe intervalul Berriasian Senonian, formand flisul intern. Depozitele Barremian Aptente é um raspador de areia na zona muntilor inalti de a izvoarele Teleajenului si corespund cu ceea ce s-a separat sub numele de gresia de Siriu socotita de varsta superioara. Rocile tari, gresiile compacte, conditioneaza varfurile inalte din aceasta zona, ce trec de 1200 m altitudine. A área de Aceasta é o tempo de 12m 15 quilômetros, dentro em uma parte e um norte que se abrem, um peixe alaranjado, um céu azul, um céu com um conglomerado de ponta e uma varsta que é um céu e um Ceahlau, masiv em cuidado Ciucas ajunge la 1954 M inaltime. Total din unitatea de Ceahlau cara parte e mais de um município Bobu. Inte valea Teleajenului y valea Secaria aparecido dominante de gresii masive cuidado spre nord sunt intocmite conglomerate. acest grande grosso de 3000 m, a fost numit de Gr. Popescu Seria de Bobu . Em cateva puncte, a partea inferioara a gresiilor si conglomeratelor de Ciucas Zaganu, apara roci calcaroase a caror pozitie si origen ridica problem deosebite. In muntii Ciucas Zaganu, calcarele se situeaza in primul pachet de 50 m grossime din baza conglomeratelor (Tesla, Babarurca, Muntele Rosu sa).Aceste calcare sunt situar peste depozitele barremiene si aptiene. Deci depozitele greso conglomeratice de Ciucas Zaganu nu depasesc Albianul pentru ca este acoperit de transgresiv de Vraconian. Acesta inclui depozite formate din marne si marne nisipoase laje stratificate cenusii, cu unele intercalatii de gresii micacee moi in strate subtiri. Unitatea Teleajen reprezinam parte de uma esponja interna e uma tectônica afundada, peste care este sariata unitatea de Ceahlau. Spre sud vine in contact cu flisul extern prin falia Teleajenului (interna) dupa care, the randul and this sariata peste flisul extern. Intre izvoarele Teleajenului si Varbilaului unitatii de Ceahlau II é uma empresa que oferece serviços de manutenção de alto nível para sinclinalul Nebunu Sterp - Pridvare. Astfel in regiunea Cheia, apare o semifereastra tectônica. D. M.Preda separa pentru zona muntilor mai multe orizonturi em depozitele de varsta Barremian-Aptian si anume. Orizontul marnos. Em parte a infernoara a serie cretacice, grosse mare de marne vinete intercalate cu marne grellaase marnele alterneaza cu gresiile de culoare vanatagalbuie, calcaroase si micacee orizontul gresos: deasupra orizontului marnos, cu gresii si conglomerate marunte, cu gresii calcaroase si micacee. Prin alterare, conglomeratele se descompuntar e dau nastere la pietrisuri in mari cantitati. O Gresia é grosseiro é o rei rezistenta ei o distrugere ramane no formulário do relevo e varfuri inalte cum sunt: Nebunu égua, Clabucet, Varful lui Crai etc. Orizontul calcarelor recifale: peste orizontul gresos, in culmea Zaganului, and un nivel de recife calcare la baza conglomeratelor De Zaganu. Calcarele sunt compacte albe sau roz de varsta aptiana. Um alívio de calcare este para o para o Stanei, afluente ao Teleajenului o 1030m inaltime, peste o conglomerado do fiind. O alta massa de calcare este pe Valea Paraului Alb, dar nici aici nu se vede din cauza terenului impadurit. Clipe de calcário mai se gás com plaiul Buzoianului la 1300m inaltime. Exista si doua zona sinclinale ocupado por conglomerado: una este Babes-Balaban taiata transversal de cheile Teleajenului (Cheita) si alta Ciucas-Tigaile-Bratocea. Em amandoua, a limita dintre orizontul gresos si cel de conglomerado sunt clipe de calcar ca cea de pasul Bratocea Orizontul conglomerado de Zaganu: peste calcarele recifale urmeaza o puternica serie de conglomerado cu mar dezvoltare Ciucas-Zaganu, in Balmes and Babesului. Conglomeratele cuprind intre ele e bancuri de gresii. Rocile din conglomerado sunt de origine eruptiva (gnais, porfir) micasisturi Apoi, cuartite, sisturi verzi, iar altele sedimentare - calcare Depozitele paleogene sunt bine reprezentate na zona paleogen miocena de la Marginea flisului cretácicos si pana la Marginea sudica um pintenului de Valeni. Paleogenul se prezza sub forma de anticlinale cunoscute sub denim de pintenul de Homoraciu e pintenul de Valeni. Eocenul se prezinta sub mai multe faciesuri intre cuidados de si faciesul de Şotrile din Vârful cu tei de pe raza satului Maneciu Ungureni alcatuit din gresii em alternanta cu Marne vinete, rosii visinii etc. Oligocenul este reprezentat prin depozite cu trei orizonturi stratigrafice: gresia de Fuzaru, Sisturi menilitice, gresia oligocena superioara (de Kliwa). Pe malul drept al Teleajenului. Gresia de Fuzaru se depune peste eocenul de Sotrile. Gresia oligocena de Kliwa se gaseste izolat si in dreptul satului Chiciureni. Miocenul este reprezentat prin Tortonian cu depozite de Marne la Rapa Rosie iar Burdigalianul si Helvetianul sunt reprezentate prin depozite cu Orizontul gipsurilor inferioare, Apoi deasupra orizontului de conglomerado si Orizontul de gipsuri superioare, Ultimul fiind deasupra orizontului de conglomerado, Apoi o serie groasa de depozite marnoase Cu intercalatii de gresii. Ele raspandire na área de tocha da margem de um muntilor inalti. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prinine depozite de aluviuni cuida urmaresc cursul apelor sub forma de terase. Aceste depozite sunt formate din pietrisuri roda se aplatizate, nisipuri si argile. Alternativa de roci friabile cu roci dure este o caracteristica ce se impune em relevo prin interfluvii rotunjite, presarate cu martori si nivele de eroziune, prin vai. De diferite largimi, cu essa ruptura de panta. Alternativa de grãos e argila para a criação de frangos de corte e de fruto de terasa. Em regiunea muntilor inalti sunt martori de eroziune em torno de: Tigaile, Sfinxul din Bratocea etc. Em litologia complexa uma área, aparência e resurse minerale, em primul rand gips, em apropriado satului Chiciureni. Em cantitati inseminar este piatra de constructie. 2.3.2. Tectonica Em zona respeitante ao ponto de vista miscari tectonice aproape continui din cretacicul inferior pana la inceputul cuaternarului, miscari care au schimbat raporturile dintre formatiunile geologice. Ariile geosinclinale in care s-a desfasurat sedimentarea formatiunilor de flis au suferit sub impulsion fortelor distrofice modificadora permanente incat distributions real a nu reflecta decat efectul insumat intr-um sistem muntos sub zona de panza suprapuse. Edificarea structurii in panze de sariaj a flisului s-a facut in etape succesive incepand din faza ausrtica si do nord la sul (V. Hutihac si colaboratorii-1974). Zona flisului carpatic poate fi separata din ponta de vedere tectônica estrutural em doua subzona: Subzona flisului intern Subzona flisului extern. Prima s-a individualizat em miscarile distrofice din cretacicul superior a doua s-a individualizat fata de aria de sedimentare a pericarpatice molasei, em miscariada stirice. Subzona interna separada in urmatoarele unitati tectonice: Unitatea de Ceahlau si Unitatea de Tarcau si Unitatea Vrancea. Cercetarile efectuate de M. G.Filipescu si I. Bancas para a individualização de uma unidade de ensino (Unidade de Ceahlau e Unidade de Teleajão). Unitatea de Ceahlau apare para um compartimento em tectônica, sariat spre sud peste Unitatea de Teleajen. Ca masive muntoase inscrise pe unitatea de Ceahlau sunt muntii Ciucas - Zaganu si Bobu. Unitatea de Teleajen reprezindo parte de Sudão um flisului interno, afundata tectônica, peste care este sariata Unitatea de Ceahlau. Spre sud ea vine in contact cu flisul extern prin falia Teleajenului, la randul ei fiind sariata peste flisul extern. Intre izvoarele Teleajenului si Varbilaului, Unitatii de Teleajen II. Astfel in regiunea Cheia aparece o semifereastra tectônica e península tectônica Camasa. Flisul extern este cuprins intre flisul interno se zona de molasa. Paleogenul imprima nota caracteristica a flisului extern. Tectônica, el apare ca um compartimento coborat fata de flisul interno e inaltat fata de molase pericarpatica de cuidado sete separat prin falia externa. Flisul extern são structura tectonica em panze de sariaj suprapuse realizar em miscarile din Paleogen si Miocen. Sunt individualizate cele trei mari unitati cu caracter de panza de sariaj: Unitatea Audea, Unitatea de Tarcau si Unitatea Vrancea. In ceea ce privesc depozitele aptente, sunt intens cutate in sinclinale si anticlinale cu n directa aproape NE-SV, in anticlinale predominante orizontul marnos iar in sinclinale apare orizontul gresos cuidado din cauza rezitioni la actiunea agentilor externi formaza varfuri inalte de peste 1000 m: Nebunu, Clabucet, Varful lui Crai etc Paleogenul se prezza sub forma de zona anticlinale ce se detaseaza din zona flisului muntilor inalti, patrunzand in depozitele miocene ale Subcarpatilor: pintenul de Homoraciu si de Valeni. Eocenul este dezvoltat transgressive cu Senonianul peste Cretácico inferior de uma parte e de alta tensão Teleajenului e apoi linia de dislocação dinte Carpati si Subcarpati. Oligocenul, reprezentat principal gresia de Fuzaru é depune peste Eocenul de Sotrile em gresia de Kliwa este si em dreptul satului Chiciureni. Na zona Paleogen - Miocena din Subcarpati se deosebesc a série de anticlinale de paleogenese sinclinale de miocen este vorba de cei do pinteni: de Homoraciu si Valeni si cuvetele Slanic si Drajna. 2.3.3. Estrutura Oglindeste fidel evolutia tectonica a zonei. Dominanta este dados de ansamblul de cute pe direta NE - SV, de anticlinalele sininholt amintite. Aceasta é reflexo em relevo prin depresiuni de sinclinal e de anticlinal. Relieful intensa cutat pana la sariaj, prezinta mici suprafete estrutural e cueste degradate datorita formatiunilor geologice mai putin rezistente. Evolutia post tectonica a reliefului a dus la definitivarea formelor actuale. Un rol importante l-a avut cuvertura aluvionara de tip piemontan em cuidados s-au sculptat ulterior terasele Teleajenului se vaile actuale precum si miscarile neotectonice ce continua si azi determinand inaltari ce au ca urmare deformarea teraselor si evolutia vailor. 2.4. RELIEFUL Comunele sunt situa-se na zona carpato-subcarpatica, observe e use clar contactul dintre Carpatii Orientali e Subcarpati, cu e denivelar de relevo para a doutrina da geomorfologia, de 100-150 m. Morfostructura Subcarpatilor interni ai Teleajenului esta determinata de prelungirea spre vest a zonei de interferenta carpatosubcarpatica (Mihailescu Vintila 1963 Carapatia, Editura Stiintifica, Bucuresti) prince doi pinteni paleogeni Valeni si Homoraciu. Morfologia regiunii poarta amprenta agentului fluviatil, reprezentat prin raul Teleajen. Se observa um setor de vale proprio uma zona central de orogen, cu tectonica activa em sens pozitiv, dominata de relevo sculpturale (tectono-erozive), inspre o unitate de orogen marginal, cu zona de tasare tectonica em cuidado apar si reliefuri acumulative Destul de largi (Martiniuc C. Cotet P.- 1957 Cxateva observatii geomorfologice asupra unitatilor Ciucas-Zaganu si imprejurimi, Problema de geografia, vol. IV, Editura academiei). Terasele dezvoltate may ales pe dreapta teleajenului constitutive dominante reliefului, a saber, a campanha de desalfandegamento e o processo de importação. Reliable joaca un rol deosebit de importante em diversidade evolutiva e processamento de fenômeno geográfico. Arealul analizat se in incursion parcial in masivul Ciucas-príncipes cuidados de saúde e cuidados com a pele cuidados com a criança (1267 m) e tratamento de cabelo da tabela Butii (1379 m). Masivul face parte din muntii Teleajenului care se intind din valea Prahovei pana em masivul Penteleu. Limita nordica a acestui complex montan localizado na localidade de Vama Buzaului, perto de localidade Cheia. Muntii care alcatuiesc masivul Ciucas sunt dispusi foarte neordonat em toate directiile, incat este dificil sa-i grupezi intr-un singur sistem geografic. Em cadrul comunei Maneciu se pot deosebi trei grupe de munti - part composant ale masivului Ciucas, respectiva: Ciucas Zaganu in partea nordica, Tataru - cu care doar se invecineaza in part a estica, Varful lui Crai (1472 m) reprezentand limita cu comuna Cerasu si Grupa muntilor Grohotisu em colete, a comunicação e comuna Valea Doftanei. Geneza si evolutia acestor munti sunt foarte variate fiind influente de estrutura para petrografica complexa si de conditiile factorilor externi, modelador (ape curgatoare, inghetul, dezghetul si torentialitatea). Caracterização de uma cerveja e de um celeiro com munhão, conglomerado, gresiile, marnele si calcarele. Aceste roci au fost afectate de puternice miscari tectonice cuidado para dus a cutari, falieri si sariaje din cretacic pana em cuaternar. 2.4. Analiza cantitativa a reliefului Inaltimea reliefului scade de nord spre sud, astfel ca daca altitudinea maxima este de 1954 m se se inregistreaza in part of nord, in municípios CiucasZaganu, altitudinea minima se inregistreaza in part of sud catre contactar cu orasul Valenii de Munte, unde Ajunge la 490 m. Rezulta o altitudine medie of 900- 1000 m de cuidados determin anumite caracteristici ale actiunii complex a factorilor fizico-geografici. Din analiza hartii hipsometrice rezulta ca predomina suprafata cuprinsa intre 700- 1000 m reprezentand interfluviile Teleajenului si afluentilor sai din cuidado mai importante este Telejenelul. Urmeaza suprafata peste 1000 m situadas na zona muntilor ce se gasesc pe raza comunei Maneciu. Suprafata cea mai mica este ocupado de cea cu altimetria cuprinse intre 16002000 m, apóia de cea cu altitude de sub 700 m reprezentata in cea mai mare parte de terasele medii si inferioare ale Teleajenului. 2.4.2. Prezentarea formelor de relief caracteristice Aspecto de diâmetro cantitativ prezentate anterior, reflecta si evolutia reliefului carpatic e subcarpatic em cadrul ariei studiate. Caracterizarea, de amanunt, a mainelor elemente morfologice actuale, va intregii analiza reliefului atat de variat. A vorba de culoarele de vale, interfluvii, terase y procese geomorfologice actuale. Caracterizarea zonei montane Em amonte de Maneciu Ungureni, em zona carpatica um flisului interno, valea Teleajenului se ingusteaza, ia aspecto de tinerete, cu portiuni de defilee lipsite de terase e bazinete de eroziune diferentiata. No interior de um compartimento de alívio de relevo acumulativo de natura conurbado de dejecção. Defileele corespund cu intercalatiile de gresii dure ale cretacicului in timp ce bazinetele sunt amplasate in zonele complexelor de roci moi, marne si gresii moi ale aceleeasi formatiuni a flisului intern. Acest releasing petrográfico - tipic de eroziune diferentiata pe baza de variação de rocile flisului se inscrie se in profilul nivelelor of creste of the part and of high a auli Teleajenului intre Maneciu si Cheia. Depresiunea Cheia, depresiune tectono - eroziva este cea mai intinsa em suprafata, aparente se ca o depresiune de contato intre relieful semet al conglomeratelor de Ciucas-Zaganu si faciesul marnelor si gresiilor moi, foarte mobile din punk de vedere al eroziunii dinpanza aa flisului cretacic. Chiar cheile Teleajenului cunoscute local sub numele de Cheita sunt formate in zona de strapungere a unei bare dure de conglomerate calcaroase din masivul Ciucasului, imediat in amonte de localitatea Cheia. Formele de relief ce se inscriu pe aceste conglomerate se inrudesc cu relieful carstic. Astfel in muntii Ciucas cat si muntii Zaganu apar creste sub forma de capatani de zahar, adevarate turnuri de cetate, cu urme de sculptura eoliana (Tigaile) si de dezagregare, ce amintesc de Babele din Bucegi (Sfinxul Bratocei). Marginea masivului apare foarte abrupta, adevarate ziduri de cetate cu pereti verticali. Partile nordice si nord - vestice ale varfului Gropsoare din Zaganu, fiind alcatuite din conglomerate cuartitice - gnaisice au relief cu linii mai domoale, forme rotunjite. Prezenta vailor seci este o caracteristica a intregii zone alcatuite din conglomerate. La baza conglomeratelor la altitudinea de 1000- 1200 m. ca de exemplu in dreptul cabanei Muntele Rosu, apare o bogata panza de apa, unele ape intre care si Teleajenul avandu-si izvoarele in masivul Ciucasului. Masivul Ciucas - Zaganu constituie o unitate de relief bine individualizata, datorita caracterului sau litologic, cu relief conglomeratic. Intreaga gama a formelor de relief este rezultatul eroziunii diferentiate Nivelele interfluviale din zona, inscrise pe fundament de flis marnogrezos apar mult mai domoale, cu inseori folosite de pasuri de inaltime (Bratocea 1267 m si Tabla Butii 1075 m ). Spre vest de valea Teleajenului cu o culme cu directia nord - sud aflata in prelungirea culmii Bratocei din masivul Ciucas apar muntii Grohotis. Varfurile Babes, Bobu Mare (1757 m), Grohotis (1766 m), reprezinta inaltimile cele mai mari. Intre valea Teleajenului si Crasna apare culmea Nebunu. Muntii Grohotis se caracterizeaza prin culmi rotunjite, prelungi cu denivelari neinsemnate. Crestetul muntilor adesea este plat sau usor bombat si contrasteaza cu adancimea si aspectul de tinerete al vailor. Astfel varfu Bobu Mare este de fapt un platou foarte neted de 1750 m inaltime, cu suprafata de aproximativ 2 kmp. ce aminteste de platformele intinse din Carpatii Meridionali (Gh. Niculescu si I. Velcea 1973, Judetul Prahova ). In acesti munti procesele de eroziune cele mai intinse se localizeaza in cadrul vailor. Vaile torentiale si ogasele sunt mai putine dar formele de alunecare se pun in evidenta prin vechi nise de desprindere si valuri neregulate inierbate. Pasunile au favorizat viata pastorala mai ales sub Bobu si Grohotis. Masivele forestiere sunt zone de exploatare sistematica, fapt evidentiat si prin construirea de sosele forestiere pe valea Teleajenului si sfluentilor sai. Intre valea Teleajenului si a Telejenelului, la sud de curmatura joasa a Pridvariei se inalta un munte relativ izolat, este muntele Clabucet (1456 m). Stand stavila intre Teleajen si Telejenel, coastele lui povarnite sunt fragmentate de vai adanci (Valea lui Dumitru ), in timp ce culmea rotunjita se inscrie in planul general al platformei Setu atat de extinsa in muntii Teleajenului. Si aici relieful a fost modelat de alunecari vechi gresiile flisului curbicortical alunecand pe substratul orizonturilor de marne si argile. Gresiile masive din crestetul Clabucetului, sub influenta agentilor de modelare se desfac pe alocuri in blocuri si lespezi de piatra, alcatuind campuri de grohotis. Muntii Tataru aflati la extremitatea nord - estica a comunei Maneciu au o culme orientata nord - sud, din care pornesc spre sud si est culmi secundare, coborand pana in valea Siriului si a Bascei Chiojdului. Priviti dinspre Ciucas sau Clabucet, au aspect monoton din cauza inaltimilor cu valori apropiate, mameloane tesite sau prelungi, fiind despartite de sei nu prea adanci. Tataru Mare ( 1477 m ), Manaila (1453 m ) si Varful lui Crai (1473 m ). Toate aceste varfuri se racordeaza altimetric si fac parte din aceeasi platforma de denudare intalnita in muntii Grohotis si anume platforma Setu. In acesti munti procesele de modelare a reliefului au fost si sunt si azi active. Alaturi de vai torentiale adancite in sol sau roca vie, se disting frecvent forme de alunecare. Uneori nisa de desprindere e subliniata si de grohotisuri colturoase rezultate din degradarea orizonturilor grezoase. In cursul superior al Teleajenului apare o alta mica depresiune intramontana Valea Stanii, adapostita de abrupturile estice ale masivului Ciucas - Zaganu si a muntilor Tataru. Caracterizarea zonei subcarpatice Subcarpatii Teleajenului ocupa un areal de aproximativ 1400 kmp, au un caracter unitar iar prin configuratia inaltimilor si a depresiunilor intramontane ii divide in 2 mari grupe: subcarpatii Interni si Subcarpatii Externi. Zona studiata se incadreaza Subcarpatilor Interni ai Teleajenului acestia prezentand, in general, culmi inalte (600-1000 m) cladite pe depozite pliocene si miocene orientate NV-SE. Sunt fragmentati de o retea hidrografica deasa tributara in totalitate Teleajenului. de altfel, Teleajenul desparte Subcarpatii Interni in doua compartimente: unul cuprins intre Teleajen si Prahova si altul la est de Valea Teleajenului. Compartimentul prahovean cuprinde dealuri a caror inaltime variaza intre 527 m si 1050 m. Compartimentul estic are un aspect de muncei, cu varfuri ce scad in inaltime. Dintre dealurile care predomina relieful acestui compartiment se remarca asa numitii Pintenii de Homoraciu (varful Cetatuia 709 m ) si Pintenii de Valeni (672 m ), formati din depozite paleogene. Deci, fata de munti, dealurile reprezinta o treapta mai joasa, usor inclinata spre sud, de la 800 la 850 m cat au in imprejurimile Maneciului pana la 670 m la Valenii de Munte. In ansamblu relieful este neomogen. El se prezinta sub forme variate: culmi prelungi sau mamelonate, maguri inalte, poduri suspendate taiate de vai torentiale, curmaturi, iar de-a lungul raurilor mari, terase etajate cu poduri largi si lungi bine prunduite. Se mai observa rape galbui, vai torentiale ce se adancesc brusc in coastele dealurilor si terenuri haotic valurite, consecinta alunecarilor de teren. Varfurile principale sunt: Cetatuia (710 m), Bogdanesti (584 m), Lazuri (770 m), Serbu (522 m) pe stanga Teleajenului, toate alcatuite din gresii sau calcare. Conformatia reliefului respecta in mare masura structura geologica (falii, anticlinale, sinclinale) care in acest compartiment al Subcarpatilor reflecta o tectonica foarte agitata. Dealul Cetatuia corespunde Pintenului de Homoraciu. Pe dreapta Teleajenului Dealurile Bughei, au aspectul unui podis, cu inaltimi mai mici, fragmentate de vai si afectate de alunecari. Ele sunt formate in buna parte din terasele Teleajenului, cele mai multe fiind consemnate in toponimie atat de sugestiv poduri chiar si pe cele mai inalte varfuri (Fantana Rece 593 m, Varful Tampa 536 m) se intalnesc prundisuri groase de 15-45 m care dovedesc ca la inceputul cuaternarului, Teleajenul cu afluentii sai isi raspandeau aici pietrisurile aduse din munte pe mari suprafete. (Gh. Niculescu, 1974) In cuprinsul dealurilor, Valea Teleajenului se contureaza ca un culoar transversal foarte bine precizat, cu latimi de 3-4 km. In lungul vaii Subcarpatice, Teleajenul are lunca relativ ingusta desi pe alocuri depaseste 100-150 m. Ea este dpminata de maluri abrupte, mai inalte spre Maneciu 65m si mai mici spre Valeni. Intre Maneciu si Homoraciu terasa este fragmentata de vai adanci (Sacuianca, Valea Mare, Crasna) si desfacuta in poduri inguste si prelungi. La vest, terasa Valeni este dominata de terasa Olteni, situata cu 50-70 m mai sus care se prezinta, de asemenea, sub forma unor poduri netede si prelungi, marginite de pantele abrupte ale vailor torentiale care o fragmenteaza. Cel mai mare dintre acestea este cel de la Homoraciu, unde chiar poarta denumirea de poduri. In majoritatea cazurilor, mai ales spre nord, aceste poduri constituie locuri de pasunat, in timp ce spre sud sunt utilizate, acolo unde nu sunt impadurite, ca locuri de livada. La randul ei, terasa Olteni e dominata de un relief nivelat de terasa superioara a Teleajenului, constituind o treapta evidenta dar bine sudata de cele mai mari inaltimi ale Dealurilor Bughei. Culoarele de vale ale principalelor ape - Teleajenul si Telejenelul au in general aceeasi orientare nord - sud. Teleajenul reprezinta un culoar ingust care se largeste dupa ce scapa de ultimele praguri dure ale flisului intercarpatic la Maneciu Ungureni. Apar o serie de rupturi de panta in zona muntilor iar in subcarpati are profil transversal in trepte impus de terasele dezvoltate pe dreapta. Lunca Teleajenului Latimea luncii variaza in jurul valorii de 100- 250 m in portiunea cuprinsa intre confluenta Teleajenului cu Valea Mare si Sacuianca. Spre munte aceasta lunca se ingusteaza la cateva zeci de metri. Incepand de la Maneciu Ungureni, Teleajenului isi despleteste apele in numeroase brate a caror pozitie se schimba aproape la fiecare viitura penduland spre stanga sau dreapta. Lunca este acoperita in cea mai mare parte cu piertisuri aplatisate si bolovanisuri provenite din lespezile de gresie ale flisului carpatic. La confluenta cu Teleajenul. Sacuianca, Seaca sau Valea Mare formeaza conuri de dejectie vechi acoperite cu vegetatie iar la debusarea in lunca a unor organisme torentiale, apar pe dreapta conuri active, de mici dimensiuni care paraziteaza lunca. Prin despletirea apelor se formeaza grinduri acoperite cu soluri scheletice pe care creste vegetatie formata din rachitisuri. La viituri mari grindurile au aceeasi soarta ca si terasele formate pe marginea luncii. Principala bogatie a luncii o constituie pietrisurile si nisipul - materiale de constructie exploatate de cetateni dar si de intreprinderi de constructii. Terasele Dincolo de pantele abrupte ale muntilor in dreptul carora vaile se largesc dintr-odata si raurile incep sa se despleteasca, se intinde tinutul dealurilor, regiune in care peisajul geografic se schimba. Pantele repezi fac loc celor domoale, inaltimile semete sunt inlocuite cu culmi rotunjite sau tesite, de o parte si de alta a vailor largi apar terase netede si etajate denumite sugestiv poduri. Peticele de padure alterneaza cu livezi si terenuri agricole, integrandu-se in peisajul geografic al subcarpatilor. La Maneciu se observa foarte clar contactul dintre munti si subcarpati, cu denivelare de relief intre cele doua unitati geomorfologice de 150- 200 m. Vaile care in zona de munte aveau adancime mare, separand masivele inalte, in subcarpati sunt mai largi, cu asezari omenesti. Alaturi de dealuri si depresiuni in relieful subcarpatic se individualizeaza si Valea Teleajenului ca adevarat cutoar. Versantul stang al Vaii Teleajenului la Maneciu este lipsit de terase, dar versantul drept are terase larg desfasurate valea largindu-se brusc cu panta de talveg mai domoala si procese de sedimentare a albiilor destul de largi. Terasele netede, etajate, prundisurile ce ascund panze de apa, posibilitatile lesnicioase de circulatie, au facut ca Valea Teleajenului sa se inscrie in peisajul geografic ca unitate aparte, cu importante consecinte economice. Terasele Teleajenului constituie cea mai expresiva serie de terase fluviatile subcarpatice ( N. Popp ). Valea Teleajenului, prin terasele ei bine dezvoltate, constituie o regiune cheie pentru stabilirea evolutiei reliefului subcarpatic aferent ( Gh. Niculescu 1963 ). Acestea sunt doar doua argumente pentru care terasele Teleajenului au fost intens cercetate si au facut obiectul unor lucrari de specialitate. Valea Teleajenului, prin terasele ei bine dezvoltate, constituie o regiune cheie pentru stabilirea evolutiei cuaternare a reliefului subcarpatic si pentru descifrarea miscarilor neotectonice, care ar afecta deopotriva campia de subsidenta si zona subcarpatica din Muntenia. O problema viu disputata este aceea a numarului de terase care difera de la un autor la altul in functie de amanuntimea studiilor efectuate: de la doua terase (S. Valsan, 1939 ), doua terase cu mai multe trepte (Emm. de Martonne, 1907 ), patru terase ( N. Popp, 1966 ), cinci terase si un nivel piemontan (Dida Popescu, 1966 ), la sapte terase din care doua locale (Gh. Niculescu, 1963 ). Gh. Niculescu face studii ample asupra teraselor Teleajenului grupand cele sapte terase in trei complexe: terasele inferioare, terasele mijlocii sau medii si terasa superioara sau nivelul aluvionar Fantana rece(1963). Pe teritoriul comunelor studiate apar toate aceste terase cu exceptia terasei a III-a Magurele si terasei superioare sau nivelul aluvionar Fantana rece. Din complexul teraselor inferioare, terasa intaia considerata ca si terasa a II-a, terase locale, se dezvolta fragmentar mai ales pe dreapta Teleajenului de la gura paraului Valea Mare unde are altitudinea relativa de 7 m pana la Maneciu - Facaieni unde atinge altitudinea relativa de 25 m. Terasa a II-a se desface din lunca Teleajenului la Drajna si se mentine pana la Maneciu Pamanteni, ajungand la o altitudine relativa de 35- 37 m. Aceste doua terase au strat de pietris subtire fiind in primul rand terase de eroziune si in al doilea rand terase de acumulare. Podul acestei terase este parazitat de conuri de dejectie ai afluentilor Teleajenului. Terasa a IV-a Valeni este foarte bine dezvoltata si se urmareste in lungul sectorului subcarpatic al vaii cat si in zona muntoasa. Soseaua Ploiesti - Pasul Bratocea - Brasov si calea ferata PloiestiMineciu sunt construite pe aceasta terasa. Terasa IV-a Valeni se pastreaza aproape exclusiv pe dreapta Teleajenului. Latimea podului terasei a IV-a Valeni are aproximativ 2 km la Maneciu Pamanteni. Podul terasei a IV-a Valeni este in general neted si fragmentat de vai torentiale adanci, cu pereti abrupti, pe fundul carora se gasesc pietrisuri. Fragmentarea terasei este mai accentuata intre Homoraciu si Maneciu Ungureni, unde Valea Seaca, Sacuianca si Valea Mare o desfac in poduri, relativ inguste si prelungi. Fruntea terasei este bine marcata de pante abrupte, atacate uneori de procese de eroziune si alunecari. Podul terasei a IV-a Valeni inclina de la nord la sud. La Maneciu terasa are 65 m altitudine relativa pe cand la Valeni are doar 24 m. Structura terasei a fost urmarita in unele deschideri care apar in versantii vailor torentiale sau chiar in fruntea terasei. Sub 0,5 1,5 sol si lut deluvial se observa pietrisuri aplatizate cu dimensiuni mai mari ca nuca pana la marimea unui pumn, constituite din gresii provenite din flisul cretacic si paleogen se intalnesc si elemente remaniate din conglomeratele de Ciucas - Zaganu. Grosimea depozitelor de pietrisuri variaza intre 5 side 19 m legate si de miscarile neotectonice pleistocene. Se observa ca in procesul de formare a acestei terase eroziunea a depasit acumularea, deci este terasa de eroziune si acumulare. In complexul teraselor medii este mentionata terasa V-a Olteni care este bine dezvoltata pe dreapta Teleajenului de la Maneciu Ungureni spre sud pana la confluenta cu Varbilaul. Aceasta terasa se prezinta sub forma unor poduri prelungi, folosite ca izlazuri sau pentru culturi de porumb si livezi de pomi fructiferi. Terasa a V-a Olteni este adanc fragmentata, de Valea Sacuianca si Valea Mare. Altitudinea ei este la Maneciu Ungureni de 240 m. In ceea ce priveste structura ei se observa in deschiderea din fruntea terasei sub solul vegetal, se dezvolta un orizont luto-argilos deluvial de culoare rosie cu grosimea de 3-6 m el este asternut peste un orizont de pietrisuri gros de 30 m la Maneciu Pamanteni. Terasele Teleajenului au varsta cuaternara. Pietrisurile se depun discordant peste toate formatiunile geologice cutate care constituie relieful muntos si subcarpatic din zona Teleajenului. Din modul de extindere al teraselor de-a lungul Teleajenului se separa in lungul lui in trei sectoare: Sectorul de munte unde se pastreaza numai terasele inferioare Sectorul subcarpatic intern intre Maneciu Ungureni si Coada Malului Sectorul subcarparic extern unde se mentin terasele V, IV, III. In sectorul de munte alaturi de terasele locale se observa umeri ce par sa reprezinte terasa a IV-a. Se presupune ca terasa de 5-6 m de la Cheia corespunde acestor umeri. In pleistocenul superior si chiar in holocen, miscarile pozitive sau continuat dand nastere teraselor II, I ce ating maxima inaltare la contactul dealurilor cu muntii. Divergenta teraselor spre amonte este foarte accentuata. Dida Popescu (1966 ) sugereaza urmatoarele etape in evolutia reliefului: Etapa formarii zonei piemontane, cand in conditiile unui climat excesiv de ploios, raurile ce veneau din munti depuneau sub forma de panza materialele carate Etapa actuala de predominare a proceselor de panta care contribuie la transformarea si distrugerea partiala a vechilor forme de relief. Relieful muntos si al subcarpatilor Teleajenului are o varsta mai veche sau mai noua asa dupa cum s-a aratat mai inainte. Atat muntii dar mai ales subcarpatii au caracter de fragmentare avansata si energie de relief mare. Evolutia rapida se datoreaza miscarilor de ridicare neotectonice, variatiei litologice si structurii complicate. Acestea sunt conditiile de desfasurare a unei game largi de procese actuale. Diversitatea lor este data de conditiile strict locale si sunt foarte variate. Ele au rol important in aspectul morfologic al regiunii. Spalarea in suprafata, desi mai putin pregnanta in relief este prezenta mai ales pe versantii abrupti si pe fruntile de terasa in special pe terenurile arate. Ploile torentiale frecvente amplifica procesul determinand spalari puternice, pe alocuri pana la roca. Factorul antropic si mai ales pasunatul nerational creaza conditii favorabile pentru amplificarea spalarii in suprafata prin framantarea solului umed de picioarele vitelor sau prin crearea potecilor de vite, ducand la aparitia unor pete erodate numite de localnici chelituri. Indepartarea vegetatiei favorizeaza siroirea care in conditii de panta accentuata si roci friabile creaza santuri, rigole si ravene asa cum apar in cursul superior al Teleajenului, Telejenelului si a numerosilor afluenti ai lor (Carpenul, Valea lui Dumitru, Coroiasca, Monteoru etc. ) 2.5. CLIMA 2.5.1. Cadrul general al evolutiei elementelor climatice Situarea comunelor in zona formatiunilor subcarpatice, celor carpatice, a imprimat un anumit specific local climatic si microclimatic. Climatul comunelor, parte integranta a climatului tarii noastre, este specific temperat continental de tranzitie. Modul de asociere a valorilor elementelor climatice in aceasta zona este determinat in primul rand de asezarea Romaniei in sud-estul Europei Centrale, sub influenta raportului de forte, schimburilor, dintre ariile de mare presiune atmosferica (anticiclonale ) ale Azorelor si Siberiene si cele de mica presiune ( ciclonale ) din Islanda si Marea Mediterana. Acest raport de forte determina sensul circulatiei aerului pe continent. Cand de-a lungul Europei, din vest pana in est domina arii de maxima presiune, flancate la nord de zona de mica presiune Islanda - Scandinavica iar anticiclonul Azorelor scade din intensitate, se produce o circulatie vest-est, care determina pentru tara noastra zile calde de iarna cu ninsori, iar vara timp instabil cu cerul acoperit si cu ploi, cand, dimpotriva anticiclonului Azorelor, extins deasupra Europei Apusene, i se opune o arie depresionara in estul continentului, ca o prelungire de la nord la sud a zonei de minima presiune, se produce atunci cele doua arii de circulatie nord-sud, care aduc la noi un aer geros, iar vara scaderi importante de temperatura si vreme instabila. La acestea se mai adauga iarna o circulatie de nord-est ce produce o invazie de aer polar siberian, iar vara o circulatie dinspre sud ce aduce zile toride, cu cer senin si intervale de seceta. Un rol foarte important il au factorii locali care prin actiunea lor permanenta produc insemnate modificari in repartitia si variatiile elementelor meteorologice. Dintre acesti factori se detaseaza orientarea si altitudinea redusa a Carpatilor de Curbura, exceptie facand muntii Ciucas-Zaganu, care pot fi depasiti de masele de aer din bazinul Transilvaniei, ce se canalizeaza apoi pe canalul Teleajenului, cu orientarea meridiana, generand efecte dese de foehn, care determina o serie de inversiuni de temperatura in aria subcarpatica. 2.6. HIDROGRAFIA Reteaua hidrografica din cadrul comunelor se caracterizeaza prin prezenta vailor permanente si temporare. Ea este densa datorita multitudinii pantelor cu diferite inclinari si predominarea rocilor putin permeabile. Densitatea retelei hidrografice are valori cuprinse intre 52 km/km in partea nordica, in zona muntoasa si intre 0,5km/km in partea sudica, in zona subcarpatica. In cadrul comunelor au fost interpretate panze freatice cu adancimi diferite, puse in evidenta de nivelul apei din fantani in cadrul satelor comunelor. cat si a forajelor efectuate in zona care au depasit nivelul freatic atat la adancimi mici cat si la adancimi mari. 2.6.1. Apele subterane Reteaua hidrografica subterana din perimetrul comunei este cantonata in depozitele de la baza conglomeratelor in zona muntoasa si in depozitele de pietrisuri si nisipuri din baza teraselor sau a ocnurilor de dejectie ca si la baza ce apartin cuverurii aluvionare, pentru zona subcarpatica. Din observatiile facute asupra niveluluiapei in fantani si a alatitudinii la care apar izvoarele, se constata inclinarea panzei freatice pe directia nordsud. Astfel, nivelul apei in fantani este la adancimi intre 2-3 m in satele Plaetu si cheia din partea nordica a comunei si 15-17 m in satul Maneciu Pamanteni din partea sudica a comunei. Solurile cu mare capacitate de infiltratie precum si depozitele groase de pietrisuri, permit infiltrarea unor cantitai mari de apa ducand la cretserea nivelului pazei freatice in perioadele umede puternice iar in perioadele secetoase, nivelul sa scada mult. Nivelul apei in fantani ca si debitul izvoarelor scade vizibil in perioadele secetoase. acest fapt influenteaza debitul apelor curgatoare ce se alimenteaza din izvoare. In ceea ce priveste zona muntoasa, in special muntii Ciucas Zaganu, au izvoare foarte bogate, adevarate rauri subterane la baza conglomeratelor ( la 1000 1200 m ), fiind lipsiti de apa la peste 1100 pana la 1954 m. Prezenta unor vai seci este caracteristica zonei alcatuita din conglomerate, panza bogata de apa aparand asa cum am amintit, la altitudinea de 1000-1200 m ca de exemplu in dreptul cabanei Muntele Rosu. In zona studiata se intalnesc doua mari unitati de relief in care se afla raspandite apele subterane. Zona montana, se caracterizeaza printr-o constitutie geologica variata si prin importante procese de eroziune care favorizeaza o circulatie intensa a apei mai ales prin fisuri. Zona deluroasa este alcatuita din retele acvifere localizate in strate calcaroase, gresii, marne, argile si conglomerate. Din datele furnizate de Centrul de Balneologie Bucuresti, reiese ca atat Izvoru Babei cat si Izvoru Chilia Popii contin ape sulfuroase oligominerale. Izvorul de pe paraul Babei activeaza schimburile hidroelectrolitice, fiind indicat in afectiuni ale cailor urinare. Izvorul Chilia Popii este indicat in afectiuni ale aparatului urinar (nefrite, pielite, cistite cronice). Apa freatica s-a intalnit in jurul adancimii de 10-20 m cu descarcari ale acesteia sub forma de izvoare la baza terasei superioare (exemplul constituie Izvorul de la intrarea Maneciu Pamanteni). In stratul argilos din suprafata pietrisului se intalnesc ape sub forma de infiltratii cu debit redus si circula preferential prin zonele mai permeabile. Pe versantul stang al Crasnei la cota contactului dintre aluviuni si roca de baza apar izvoare abundente din care numai partial sunt captate. Aceasta sursa poate fi avuta in vedere in perspectiva la imbunatatirea alimentarii comunale cu apa. 2.6.2. Apele de suprafata Toata reteaua hidrografica din perimetrul comunelor este tributara Teleajenului si afluentului sau cel mai important, Telejenelul. Dupa Prahova, Teleajenul este a doua mare artera hidrogarfica din judetul Prahova, cu un bazin hidrografic de 1677 km si lungimea de 113 km. Teleajenul izvoraste din inseuarea larga care desparte cele doua culmi principale ale Ciucasului ( Zaganu si Bratocea). Pe primii 2,5 km valea este seaca. Izvorul Teleajenului se gaseste mai jos, la 1350 m altitudine, unde apa izvoraste din aluviuni si unde a fost construit un soclu de piatra cu 3 jgheaburi. In zona de munte isi schimba numele de cateva ori. Pe primii 6,8 km, de la obarsie pana la confluenta cu paraul Bratocea poarta numele de Paraul Berii. De aici in jos este cunoscut sub numele de Cheita, in locul unde, strecurandu-se printre muntii Balaban si Babes iese in mica depresiune a Cheii. Aici primeste primul sau afluent important-Tampa, pe malul caruia se ridica manastirea Cheia dupa confluenta cu acesta are un debit de 0,68 m3/sec. Intrand in depresiunea Cheia. paraul este din ce in ce mai viguros, aioi primand numele de Teleajen. Pe o distanta de 17 km traverseaza zona muntoasa adunand apele de pe clina estica a muntilor Bobu Mare si Grohotisu si micile paraie de sub varful Clabucet (1456 m). Doua vai mai mari fragmenteaza pantele de vest si sud-vest ale Clabucetului: Plesu si Monteoru. Teleajenul curge de la nord la sud cu afluentii lui pe partea stanga iar pe partea dreapta paraul Plaiului, valea Seaca, valea Secuianca, valea Cracancea si valea Mare. Afluentii Teleajenului sunt: Valea Neagra, Stancea, Bobu, Carpenul, Valea Popii, Valea Brusturei, Orati. Cu exceptia Teleajenului in cea mai mare parte a anului, paraurile seaca sau isi reduc pana aproape de secare debitul. Astfel denumirea lor de Valea Seaca si Valea Secuianca exprima lipsa de apa in perioadele de seceta. Putin inainte de Maneciu Ungureni, la localitatea Plaietu, teleajenul primeste ca afluent pe stanga Telejenelul, sporindu-si substantial debitul (3,73 m3/sec). Asemanatoare ca lungime (Teleajenul -24 km si Telejenelul-26 km) si panta medie, cele doua rauri insumeaza un bazin cu o suprafata de 253 kmp (in anul 1966), ceea ce reprezinta o mica parte din intregul bazin al Teleajenului. In zona carpatica a flisului intern, valea Teleajenului se ingusteaza, ia aspect de tinerete cu portiuni de defilee lipsite de terase si bazinete de eroziune diferentiata. In interiorul acestora apar si trepte de relief acumulativ, de natura conurilor de dejectie. Defileele corespund cu intercalatiile de gresii dure ale cretacicului in timp ce bazinetele sunt amplasate in zonele complexelor de roci moi, marne si gresii ale aceleiasi formatiuni a flisului intern. Peisajul regiunii strabatute de Teleajen este deosebit de pitoresc, exemplul cheilor Teleajenului cunoscute local sub numele de Cheita, formate in zona de strapungere a unei bare dure de conglomerate calcaroase si calcare din masivul Ciucas, imediat in amonte de localitatea Cheia. Aceleasi peisaje deosebit de pitoresti se intalnesc si pe valea Teleajenului, in regiunea de izvor a acestuia, cat si in aval, in apropiere de Schinda cu praguri si mici cascade, urmare tot a eroziunii diferentiate. Vaile din bazinul Teleajenului sunt mai salbatice, cu energie de relief mare, intensitatea proceselor de eroziune fiind accentuata in aceasta zona. In regiunea subcarpatica, evolutia morfologica recenta prin care valea Teleajenului s-a deplasat treptat spre est a determinat a mai larga dezvoltare a teraselor pe partea dreapta. Densitatea retelei hidrografice este mare datorita numarului crescut de pante cu diferite inclinari si orientari. In partea sudica a comunei Maneciu predomina podurile de terasa, intinse si netede ceea ce face ca densitatea sa fie mai mica. In regimul hidrologic al apelor de pe raza comunelor, conditiile fizicogeografice joaca un rol hotarator. Relieful prin inaltimea lui si fragmentare asigura o anumita scurgere a apelor, conditiile climatice si alcatuirea litologica asigura alimentarea retelei hidrografice in mod diferit, in aceasta zona, din cantitati mari de precipitatii. In cursul fiecarui an debitul raului sufera fluctuatii, inregistrandu-se un maximum in lunile mai si iunie, datorat ploilor abundente din aceasta perioada, la care se adauga apele provenite din topirea zapezilor in regiunile de munte. Astfel, in anii normali de ploiosi debitul mediu al lunii mai, la varsarea Teleajenului poate atinge 20-25 m3/sec, adica de 2 ori mai mult decat debitul mediu multianual. Debitul minim se inregistreaza in lunile decembrie si ianuarie. In timpul ploilor torentiale, aportul de apa al paraielor din perimetrul comunelor este substantial, apele venind incarcate cu o mare cantitate de aluviuni. Regimul scurgerii pentru Teleajen cat si pentru afluentii sai, inregistreaza maxime in aprilie - mai - iunie si minime in septembrieoctombrie. In ceea ce priveste temperatura apei, valorile cele mai scazute se inregistreaza in luna ianuarie. In timpul iernii apare fenomenul de inghet sub forma de gheata la mal, sloiuri si pod de gheata, durata lui fiind de 70-74 de zile. De la izvor la varsare, Teleajenul are o lungime de 113 km, din care 27 km in regiunea de munte, 43 km in tinutul dealurilor si 43 km in campie. Apele Teleajenului coboara de 1350 m cat are la izvor. pana la 80 m cat are la varsarea sa in Prahova. Desi din aceste altitudini rezulta o panta medie de 11,25 m/km, ea difera de la regiune la regiune, fiind accentuata in zona muntoasa (34,15 m/km), mijlocie in zona de dealuri (8,37 m/km) si slaba in campie (1,81 m/km). Intre Maneciu si Teisani, Teleajenul strabate transversal dealurile subcarpatice. Lunca larga si foarte bine aluvionata cu prundisuri aplatisate, provenind mai ales din lespezile de gresii ale flisului este incadrata de maluri abrupte, fie ca ele reprezinta coastele dealurilor, fie ca sunt frunti de terasa. Aluviunile nu apartin numai Teleajenului pentru ca, aproape fara exceptie la gura afluentilor se afla conuri de dejectie care inalta local lunca. Apele se despletesc prinzand intre ele ostroave mai inalte, si penduleaza abatandu-se cand spre stanga cand spre dreapta. In zona subcarpatica, Teleajenul primeste cei mai multi afluenti insa ei sunt neuniformi repartizati, cei mai importanti fiind Drajna pe stanga, Crasna si Valea Mare pe dreapta ale caror obarsii situate departe, in plina regiune muntoasa, asigura un volum insemnat de ape. In afara de acestia mai sunt de semnalat tot pe dreapta: paraul Teisani - alimentat din izvoare de coasta cu un debit mai mare in perioada de viituri strabate comuna Teisani pe directie NV-SE si paraul Stalpului - cu caracter permanent, debit variabil, in functie de precipitatii, strabate satul Olteni, pe directia NV-SE colectand apele din partea de NV a teritoriului. Restul afluentilor ( exemplu Bughea, Mesteacanului, Petcului) o perioada lunga din an au putina apa sau chiar seaca pe timp de secsta. Bazinul Teleajenului prezinta o asimetrie pronuntata din cauza afluentilor de pe dreapta, mai insemnati, mai numerosi si mai inramurati decat cei de pe stanga. Acest fapt ilustreaza un fenomen - si anume dezvoltarea retelei hidrografice de la est spre vest prin eroziune regresiva si captari, ca urmare a afundarii regiunii din cursul inferior al Siretului de Jos. Cercetarile geologice si geografice au dovedit ca altadata Teleajenul avea afluenti tot atat de insemnati si pe partea stanga, cand un rau drena drepesiunea Drajna-Chiojd si se varsa in Teleajen in apropiere de Valenii de munte, dar care a fost decapitat si inglobat prin captari bazinului Buzaului (Emm. de Martonne, 1907 G. Valsan, 1915 N. Popp, 1934). Apele sunt folosite in primul rand pentru alimentarea cu apa potabila si pentru alte nevoi ale gospodariilor populatiei. Sunt si amenajari piscicole, in acest sens putand aminti unele helestee intre care si cele pentru cresterea pastravilor de la Valea Stanii si Izvoarele. La confluenta Teleajenul cu Telejenelul s-a construit un mare obiectiv hidrotehnic care a creat un lac de acumulare cu suprafata de 247 km2. ce poate acumula un volum de 60 milioane mc apa. Barajul Maneciu este amplasat pe raul Teleajen la circa 500 metri aval de confluenta acestuia cu raul Telejenel, pe teritoriul comunei Maneciu. Latitudine 45330 gr. N Longitudine 26000 gr. E Perioada executiei: 1977-1994. Anul intrarii in exploatare: trimestrul IV 1987 Receptia partiala: decembrie 1994, receptia finala: decembrie 1996 Barajul Maneciu constituie obiectivul principal al Sistemului Hidrotehnic Valenii de Munte si asigura regularizarea debitelor raului Teleajen si utilizarea acestora pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, alimentarea cu apa a industriilor, producerea de energie electrica, irigatii. Principala functiune este asigurarea apei pentru statiile de tratare Maneciu si Valenii de Munte. Acestei functiuni i se adauga cele de agrement si turism. Dimensiunile lacului de acumulare - lungimea maxima a lacului este de 3 km. pe Teleajen si 4 km. pe Telejenel. Caracteristicile tehnice ale barajului a) Tipul materialului de constructie Acumularea este realizata printr-un baraj din umpluturi de pamant cu nucleu argilos cu inaltimea maxima de 78 m. Barajul este realizat din umpluturi, cu sectiune transversala neomogena, formata dintr-un nucleu central din argila si prisme laterale din balast. Nucleul este protejat cu filtre din nisip si pietris, in amonte si aval. b) Gelogia amplasamentului, stratificatie, caracteristici geotehice ale rocilor Zona este constituita din depozite apartinand panzei flisului curbicortical. Depozitele sunt reprezentate prin gresii curbicorticale fin stratificate, micacee in alternanta cu argile marnoase, nisipoase, cenusii - verzui. Complexul de roci este puternic cutanat si tectonizat. la alcatuirea acestor serii iau parte: argile slab marnoase, mediu consolidate, dispuse in strate de grosimi centimetrice-decimetrice, srtans impachetate, separate prin fete de strat netede, luciate i n consecin slab coezive. gresii slab calcaroase, de culoare deschis n strate centimetrice cu textura specific n alternan deas cu argilele marnoase. ntre rocile mai sus menionate apar frecvent intercalaii de marno-calcare identice de 4-8 metri grosime, adeseori sub form de concreiuni. Sunt prezente pe traseul galeriei de injecii i a nucleului de argil i n versantul stang amonte. gresii cuatitice micacee - n strate decimetrice - metrice, separte prin pachete cu grosimi de 30-40 m. Sunt prezente n versantul stng aval de nucleu i mici poriuni din versantul drept, amonte de nucleu, i pe flancul drept al canalului descrctor. brecii - pe direcia diverselor falii sau benzi intens solicitate tectonic. Sunt prezente n special pe traseul galeriei de injecii. n amplasament roca de baz este constituit dintr-o alternan de isturi argilo-marnoase cu gresii calcaroase, fine, micacee. Peste roca de baz se suprapun trei categorii de depozite de formaie cuaternar: depozite de teras, deluvii de pant, i aluviuni n albia major. Complexele de roci sunt puternic tectonizate. Amplasamentul barajului este strbtut de o falie principalcu direcia N-50 - 55 est i nclinare de circa 80 , care intersecteaz galeria de injecii din aval dreapta spre amonte stnga. Ea a dus la brecifierea accentuat a rocilor, fcnd necesare msuri speciale pentru execuia galeriei. Mai multe falii secundare nsoesc aceast falie pe latura amonte, meninnd aspectul brecios pe o lime variind ntre 15 m(pe versantul drept) i 5-6 m (pe versantul stng) Caracteristici constructive inaltimea maxima 78m. latimea la coronamedintelor de alunecare semnalate inca din perioada executiei, s-a realizat o consolidare a versantului stang pe 60 metrii, cu ajutorul unor placi de beton armat de 10 metrii lungime,6 m latime,2 m grosime, fundate pe roca de baza si intarite prin ancoraje in roca de baza stabila, cu lungime de 25 m si cu inclinare de 45 grade catre versant. Coronamentul are o latime de 12,5 m este carosabil, acoperit cu beton. Protectia laterala este asigurata prin parapeti de caramida alternati cu parapeti din bare metalice cu inaltimea de 1 m. Iluminatul este asigurat prin 13 stalpi din beton pe coronament. Pentru asigurarea pazei este construita o ghereta. Bazinul hidrografic al raului Teleajen (pana in sectiunea barajului Maneciu) are o suprafata de 247kmp si e dotat cu urmatoarele posturi hidrometice si pluviometrice: S. H.Cheia anplasat in localitatea Cheia(41kmp) post pluviometric Muntele Rosu echipat cu pluviometru Debitul de apa mediu lunar multianual in sectiunea Cheia este de0,791mc/s. Debitul de apa minim lunar mediu multianual in sectiunea Cheia este de 0,484mc/s. Aportul mediu multianual de debit solid 0,124kg/s. Debitul minim este asigurat in aval1,168mc/s(2002) Observatiile si masuratorile privind evolutia parametrilor operativi se vor face din 3 in 3 ore sau mai des la solicitarea dispecerataului. Avand in vedere timpul scurt de crestere a viiturilor de circa 7 ore pana la valoarea debitului maxim este util ca tendintele de crestere si scadere a nivelului din lac, care stau la baza deciziilor de manevrare a uvrajelor, sa fie corelate cu informatii de la statiile pluviometrice si hidrometrice, din bazinul hidrografic. In cazurile in care se primesc avertizari meteo privind precipitatiile abundente in bazinul amonte de baraj, dispecerul S. G.A. Prahova va informa imediat conducerea unitatii care va dispune masurile de pregolire a lacului de acumulare. Durata totala medie a undei de viituri este de 44 ore. Punctul de colectare pentru urmarirea calitatii apei de suprafata este pe raul Teleajen la Cheia, determinarile fizico-chimice se fac o data pe luna, iar cele biologice o data pe trimestru. Surse de poluare Amonte de lacul Maneciu nu exista surse punctiforme de poluare, avand in vedere ca localitatea Cheia dispune de o statie de epurare. O sursa de poluare o reprezinta insa in sezonul cald, turistii care isi aleg ca loc de agrement malurile raului Teleajen amonte de lacul de acumulare. De asemenea existenta gaterelor neautorizate de la care rezulta rumegus care este depozitat pe malurile cursurilor de apa amonte de lac constituie surse potentiale de poluare Masuri pentru mentinerea si imbunatatirea calitatii apei Pentru prevenirea si combaterea eutrofizarii apei lacului de acumulare este in derulare un studiu de piscicultura prin care se vor da solutii privind structura faunei acvatice astfel incat sa se actioneze prin metode naturale pentru imbunatatirea calitatii apei lacului. Pentru mentinerea calitatii apei se vor lua urmatoarele masuri: colectarea plutitorilor de pe suprafata lacului montarea de panouri cu delimitarea zonelor de protectie montarea de panouri avertizoare privind activitatile poluatoare interzise pe malurile lacului interzicerea constructiilor de orice fel pe malurile lacului interzicerea pescuitului in regim furajat interzicerea intrarii cu ambarcatiuni de agrement cu motor pe luciul apei tot in vederea evitarii poluarii lacului Maneciu, la reglementarea locuintelor din amonte, care sunt in vecinatatea raului Teleajen, s-au impus masuri pentru mentinerea salubritatii malurilor si interzicerea latrinelor uscate, solicitand executarea de bazine vidanjabile. luciul de apa poate fi folosit pentru pescuitul sportiv, cu respectarea prevederilor legale in domeniu, practicat de pe maluri sau din ambarcatiuni fara motor. Organigrama Personalul incadrat pentru exploatarea si supravegherea barajului si lacului de acumulare Maneciu este organizat intr-o formatie de 22 muncitori, un sef formatie si un inginer responsabil U. C.C. Personalul are urmatoarea structura: 5 barajisti si 5 AMC-isti echipajul pentru salupa format din conducatorul de salupa si un marinar personal pentru intretinerea anexei energetice format din 3 electricieni personal pentru repartitii si intretinere baraj si lucrari anexe (6 persoane - diverse calificari) 1 cantonier Lista localitatilor si obiectivelor social economice din aval de baraj, ce vor fi afectate in caz de avarii Localitate/obiective Statia Maneciu, Canton Maneciu, APASCO Comuna Maneciu Comuna Izvoarele Comuna Izvoarele, sat Homoraciu Comuna Drajna, sat Piatra Statia Valenii de Munte, oras Valenii de Munte Comuna Gura Vitioarei Comuna Magurele Comuna Lipanesti Oras Boldesti - Scaieni Comuna Blejoi Comuna Bucov Timp de propagare (min) 2 7 8 10 13 20 30 35 40 45 50 55 Comuna Blejoi sat Ploiestiori Comuna Berceni 55 60 2.7. CARACTERIZARE BIOGEOGRAFICA 2.7.1. Vegetatia Reflex fidel al climei, reliefului si invelisurilor de soluri, invelisul vegetal ocupa areale extinse in cadrul comunelor studiate. Vegetatia respecta, in mare, principalele trepte hipsometrice pe care se dispune arealul studiat. Temperatura medie multianuala de 6- 8C si precipitatiile medii de 800- 1000 mm anual, favorizeaza dezvoltarea vegetatiei. Aspectul actual al invelisului vegetal este si aici schimbat fata de cel initial, ca urmare a interventiei omului. Aceasta interventie a afectat mai ales padurile masive existente ce acopereau comunelor, pe care omul le-a defrisat uneori nerational, in favoarea pasunilor si uneori a livezilor sau unor culturi agricole. Vegetatia din zona studiata apartine provinciei dacice reprezentata printr-o flora central - europeana, cu paduri mixte, paduri de fag subatlantic, paduri de rasinoase de tip boreal, tufarisuri si pajisti bogate in elemente alpine si arctice, in componenta carora intra si unele specii endemice (dacice ). Dispunerea formatiunilor vegetale se face in etaje de la inaltimile cele mai mari ale muntilor Ciucas - Zaganu, pana la cele mai mici din partea de sud. din Subcarpatii Teleajenului. Temperaturile scazute, perioada mai indelungata de zapada abundenta si vanturile puternice din regiunea cea mai inalta a muntilor Ciucas - Zaganu, Grohotisu si Tataru, fac ca vegetatia sa fie reprezentata prin ierburi si tufisuri. Distributia zonala a reliefului pe verticala impune si o distributie etajata a vegetatiei. 2.7.1.1.Etajul subalpin fiind situat in conditiile ecologice ale Carpatilor de Curbura, prezinta o mare diversitate geobotanica de interes stiintific si practic. Vegetatia etajului subalpin se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de tufisuri si a vegetatiei ierboase. Astfel la peste 1600-1700m inaltime se desfasoara acest etaj, in care predomina gramineele:iarba vantului(Agrostis rupestris),parusca(Festuca suspina),taposica(Nardus stricta),rogozul(Carex sempervirens) si altele. In pajisti se mai intalnesc:ghintura ( Gentiano verna ), stanjenit de munte(Iris ruthenica),clopotei(Campanula alpina, Campanula napuligera), albastrele(Centaurea pinnatifida), garofite de munte (Dianthus tenuifolius, Dianthus gelidus), rusulita (Hieracium aurantiacum), argintica (Dryas octopetala), anghelica (Primula halleri), bulbuci (Trollius europaeus), planta ocrotita si alte flori viu colorate. Pe locurilr pietroase, pe stanci sau pe grohotisuri exista clopotei de stanca( Campanula cochlearifolia ), ochiul sarpelui(Eritrichum nanum),galbenele de munte(Doronicum carpaticum) si floarea de colt ( Leontopodium alpinum ), planta ocrotita prin lege. Dintre subarbusti amintim: afinul ( Vaccinium myrtillius ), merisorul ( Vaccinium vitis-idaea ), iar pe inaltimile Gropsoarelor si Zaganului, smirdanul ( Rhododendron kotschyi ) In cadrul etajului subalpin se observa o dispunere pe verticala a formatiunilor vegetale, fiecare avandu-si un optim la o anumita altitudine. Astfel, la partea superioara a etajului ienuperului si tufisurile sunt mai scunde si se prezinta ca insule in arealul gramineelor. Mai jos ienuperii devin mai compacti iar la limita padurilor sa alterneze cu exemplare de molizi sau alte conifere. Ienuperul(Juniperus sibirica)dispus si el sub forma de tufarisuri, face trecerea spre etajul forestier. In muntii de la obarsia Teleajenului, datorita faptului ca padurea a fost taiata in scopul extinderii pasunilor, limita ei supertioara se gaseste la 14001500m inaltime Sub etajul pajistilor subalpine se intinde etajul padurilor incepand de la aproximativ 1500 m pe pantele unitatilor si dealurilor subcarpatice. Variatia pe altitudine a conditiilor fizico-geografice si in primul rand a climei, a dus la dispunerea etajata a speciilor de arbori care si-au ales spatiu corespunzator existentei lor. In partea superilor a domeniului forestier, acolo unde clima chiar daca e mai blanda decat in etajul pajistilor subalpine, se caracterizeaza prin temperaturi destul de scazute, se distinge etajul padurilor de molid numit si etajul boreal care in zonele latitudinale ale globului corespund taigai. 2.7.1.2. Etajul padurilor de conifere ocupa suprafete foarte reduse (8001000ha),fiind dispus intre 1200-1400m. Padurile in care molidul(Picea excelsa)are caracter net predominant sunt putine. Ele ocupa cateva suprafete restranse pe versantul sudic al Ciucasului. In aceste paduri mai apare bradul, uneori zada (Larix decidua ) si Taxus bucata. Spre limita inferioara a acestui etaj, cu frecventa redusa apare si ( Acer pseudoplatanus ), ( Betula verrucosa ), ( Alnus incana ), ( Ribes alpinum ). Parterul padurilor de conifere, cu toate ca are un grad mare de umiditate, dar fiind insa lipsit de o lumina intensa nu favorizeaza dezvoltarea unui strat ierbaceu. 2.7.1.3. Etajul nemoral include cea mai intinsa suprafata ocupata de paduri. Se desfasoara din regiunea muntoasa si pana in zona externa a dealurilor subcarpatice, adica intre 300 si 1300m. In componenta acestui etaj intra subetajul padurilor de amestec, padurilor de fag si padurilor de gorun. 2.7.1.3.1.Subetajul padurilor de amestec este alcatuit din specii de rasinoase si fag si are o mare raspandire, mai cu seama intre 850-1400m, fiind extinse in regiunea Cheia si in muntii Tataru. Acest subetaj este format dintrun mozaic de bradete si fagete. Alaturi mai cresc:Acer platanoides, Ulmus montana, Tillia cordata, Fraximus excelsior etc. 2.7.1.3.2.Subetajul padurilor de fag se caracterizeaza printr-o mare extensiune. Fagul poate fi intalnit in dealurile subcarpatice cu inaltimea de 300-400m si pana spre marile culmi muntoase de 1400m. La altitudini mari domina specia Fagus silvatica, iar la altitudini mai joase intra in amestec cu alte specii arboricole si arbustive(Fraxinus excelsor, Sorbus aucuparia, Fraxinus ornus, Carpinus betulus si Betula verrcuosa). 2.7.1.3.3.Subetajul padurilor de gorun este alcatuit din paduri fragmentate, ca urmare a interventiei factorului antropic care a redus din arealul acestor paduri pentru a reda terenuri livezilor pomicole. Aici predomina Quercus petraea in amestec cu alte specii lemnoase care formeaza paduri de sleauri. Impreuna cu gorunul creste si Quercus robur, Quercus cerris, Quercus frainetto, Carpinus orientalis, Acer campestris, Fagus silvatica, Ulmus campestris, Corylus avelana etc. Pasunile si fanetele ocupa si ele o importanta suprafata. Pe masura taierii padurilor, locul lor a fost luat de palcuri de arbusti reprezentate prin aluni, gherghina, sanger, soc, corn etc. Pe parterul padurilor de foioase, unde razele soarelui patrund cu usurinta, cresc numeroase plante, printre care amintim:ghiocelul(Galanthus nivalis),ciubotica cucului(Primula officinalis),floarea pastelui alba si galbena(Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides),toporasul(Viola silvestris),macrisul iepurelui(Oxalis acetosella)si altele, la care se adauga feriga, fereguta precum si numeroase specii de muschi si ciuperci. Vegetatia luncii Teleajenului este formata din rachitisuri, anini mai ales aninul negru si alte plante higrofile. Covorul vegetal este elementul afectat de interventia antropica. Taierea nerationala a padurilor in trecut a dus la aparitia unor procese erozionale, pe versantii muntilor cum sunt: ravenari, torentialitate si alunecari. Acest fenomen a fost amplificat si prin curatirea pasunilor, defrisandu-se palcurile de arboret si tufisurile. La aceasta se adauga si exploatarea nerationala a pasunilor si fanetelor, prin pasunat intens in orice conditii de umiditate si stadiu de dezvoltare al covorului ierbos, precum si insuficiente masuri de combatere a eroziunii. Prin disparitia covorului vegetal s-a favorizat siroirea. In ultimul timp s-a trecut totusi la aplicarea masurilor prevazute in programul national pentru prevenirea si combaterea eroziunii solului. 2.7.2. Fauna Covorul vegetal si mai ales padurea, au constituit domeniul de viata a numeroase vietuitoare asigurandu-le hrana si adapost. Ca si in cazul vegetatiei actiunea omului de defrisari, constituirea de cai de comunicatie, adica modificarea de catre acesta a conditiilor mediului natural, ce se reflecta in restrangerea ariilor unor specii, reducerea numarului de exemplare si chiar disparitia unora. Pe de alta parte se constata si protejarea unor specii si colonizarea altora in scopuri cinegetice si repopularea unor vechi teritorii cu animale rare. Fauna este bogata si variata, iar distributia ei este influentata de zonalitatea verticala a reliefului, precum si de conditiile sale ecologice. 2.7.2.1. Fauna etajului subalpin este ceva mai saraca ca specii si numar de indivizi in raport cu etajele care ocupa o altitudine mai redusa. In timpul verii aici traiesc: capra neagra (Rupicapra rupicapra), repopulata, lupul (Canis lupus), ursul (Ursus carpathinus), iepurele (Lepus europaeus). Reptilele sunt reprezentate prin vipera (Vipera berus), soparla (Lacerta vivipara) si Triturus alpestris (tritonul ). In jurul culmilor inalte se vad rotindu-se adesea vulturul (Aegypsus monachus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) si uliul (Accipiter nisus). In ceea ce priveste vulturul Zagan, el este astazi disparut a ramas numai numele celui mai abrupt munte din masiv, semn ca odinioara neamul vulturilor Zagan si-a avut aici o patrie. Acestora li se adauga: fasa de munte (Anthus spinolleta) si brumarita de stanca (Prunella collaris), gainusa de munte (Tetrastes bonasia), alaturi de fluturi, de soarecele de zapada (Microtus nivalis) si de melci, intre care amintim o specie rara-Alopia. 2.7.2.2. Fauna padurilor montane cuprinde o serie de mamifere ca cerbul ( Cervus elaphus ), ursul ( Ursus arctos ) vanat irational in trecut, acum este pus sub ocrotirea legii, rasul ( Felis linx ), Martes martes, veverita ( Sciurus vulgaris ), mistretul ( Sus scrofa ), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus ), capriorul ( Capreolus capreolus ), jderul, pisica salbatica. Fauna include si urmatoarele pasari: cocosul de munte ( Tetrao uragalus ), Dryocopus martis martis, Buteo buteo, Loxia curvirostra. Dintre reptile reprezentative sunt: vipera (Vipera berus), soparla (Lacerta vivipara), salamandra (Salamandra salamandra). In apele repezi de munte, cel mai valoros element piscicol este pastravul (Salmo truita fario). Pentru repopularea apelor de munte si pentru consum, la Valea Stanei, aproape de izvorul Teleajenului, exista o crescatorie de pastravi. 2.7.2.3. Fauna padurilor subcarpatice este legata de prezenta padurilor de foioase care joaca un rol important in cresterea si distributia multor animale, caracteristice fiind mamiferele rozatoare, reprezentate prin specii de soareci, prin veverita si pars ( Glis glis ). Cu exceptia rasilor si ursilor, fauna este aproximativ asemanatoare cu cea din zona padurilor montane. Printre ierburi traiesc soparle, gusteri, diferite specii de melci si foarte multe insecte. Tot in aceste paduri se gasesc si foarte multe pasari: mierla, gaita, ciocarlie, pitigoi, sticlete, vraie, struz, cuc etc. Datorita prezentei unor endemisme, a unor plante si animale rare, precum si a unui relief specific, ca urmare a alcatuirii geologice, care constituie un biotop favorabil acestora, in Ciucas s-a propus instituirea unor rezervatii: in Culmea Zaganu, pentru protejarea smirdarului si a gasteropodului Alopia, in Culmea Bratocea, pentru protejarea jneapanului, in Culmea Suvitele, pentru ocrotirea florii de colt si in muntele Tigaile Mari, pentru relieful specific. Fauna piscicola a Teleajenului si afluentilor sai, este formata din pastrav ( Salmo truita fario ) si zglavoaca, in zona de izvor cu ape repezi, limpezi si oxigenate pana la 500-600. In aval se mai gasesc lipan, mreana, clean, moioaga. Apele de pe intreg teritoriul comunelor nu sunt poluate, ele sunt limpezi cu fauna acvatica relativ numeroasa. Pentru valorificarea faunei piscicole s-au facut amenajari, asa cum este pastravaria de la Valea Stanii sub versantul dinspre Teleajen al Zaganului sau cea de la Izvoarele. 2.8. SOLURILE Solurile sunt rezultatul interactiunii complexe intre partea superioara a litosferei, cu biosfera, atmosfera si hidrosfera. Un rol important in procesul de solificare il au factorii pedogenetici: roca parentala, relief, clima, apa freatica, ce au permis delimitarea si clasificarea acestora in scopul stabilirii reale a potentialului de productie Dispunerea reliefului in trepte si diferentierea pe verticala a conditiilor climatice atrag dupa sine o etajare a vegetatiei si o diferentiere a solurilor. Caracteristica esentiala a invelisului de sol, din regiunea studiata, consta in marea lui diversitate, determinata de varietatea litologica, structurala si morfologica. 2.8.1. Solurile din zona montana se dezvolta pe culmile inalte ale muntilor Ciucas-Zaganu si Grohotis. Aici se afla un sol brun acid subalpin in asociatie pe anumite suprafete cu rendzine si soluri podzolice feriiluviale. Pe spatiile inalte ale Ciucasului se gasesc soluri cu rendzine. In schimb pe pantele muntilor care sunt acoperite de un covor forestier compact (cu inaltimea mai mica de 1600-1700m) predomina solurile brune acide si solurile brune acide podzolice precum si solurile brune podzolice, solurile argiloiluviale, soluri brune podzolite si regosoluri. 2.8.2. Solurile din zona subcarpatica In zona subcarpatica a Teleajenului se intalnesc de asemenea soluri brune acide, solurile brune acide podzolice si soluri brune podzolice feriiluviale, unde domina padurile de foioase. Tot aici se gasesc soluri brune podzolice oligobazice pe spatiile carora se dezvolta padurile de amestec, apoi solurile brune roscate, solurile brune, brune podzolite inclusiv pseudogleizate, argiloase de faneata umeda, argiloiluviale podzolice si soluri pseudorendzine. Caracteristici ale principalelor tipuri de sol Sub aspectul reliefului, solurile de tip erodisol-ce ocupa cea mai mare parte din suprafata teritorului, s-au format mai ales pe versantii supusi eroziunii accelerate, care determina idepartarea orizonturilor superioare ale solului, uneori pana la materialul parental. Asemenea soluri se intalnesc pe suprafete intens erodate, insa o parte din erodisoluri rezulta si datorita proceselor de alunecare. Alaturi de erodisoluri pe suprafete mici si discontinue, pe versanti sau la baza versantilor se intalnesc coluvisolurile, unde materialul coluvial nehumifer acumulat masoara peste 50cm grosime. Dintre conditiile pedogenetice, caracteristice sunt cele de relief reprezentat prin versanti supusi eroziunii si avand in partea superioara la zi material nehumifer(deci roci ca atare sau soluri cu orizont bioacumulativ deja erodat). Pe o suprafata destul de mare se intalnesc soluri brune argiloiluviale, ce se dezvolta in conditii de relief predominant de deal si piemont, cu climat temperat continental, principalele elemente ale climei variind in limite foarte largi: media anuala a precipitatiilor intre 800-900mm. iar a temperaturii intre 7-8 grade. Vegetatia naturala sub care s-au format aceste soluri este reprezentata prin paduri de gorun (Quercus petraea) si fag (Fagus silvatica) sau amestec intre acestea, cu o vegetatie ierboasa neacidifila. Materialele parentale ale acestor soluri sunt reprezentate prin argile. Climatul fiind umed, o parte a coloizilor minerali (argila si hidroxizi de fier) au migrat pe profil, ducand la formarea unui orizont Bt. Desi s-au format in conditii de clima umeda, levigarea, debazificarea, acidifierea si migrarea coloizilor, nu s-au manifestat prea intens, datorita reliefului uneori cu drenaj extern bun (coame inguste, versanti), pe care o parte din apa de precipitatii scurgandu-se, nu se infiltreaza si deci solidificarea decurge ca si cand ar avea loc in conditii de clima mai putin umeda, adica levigarea, debazificarea si migrarea coloizilor nu sunt prea intense. La aceasta a contribuit si vegetatia lipsita practic de elemente acidofile si care, nu stimuleaza debazificarea si migrarea accentuata a coloizilor. In conditiile prezentate mai sus, s-au format solurile brune argiloiluviale, cu o acumulare moderata a humusului de tip mull forestier (alcatuit atat din acizi humici, cat si din acizi fulvici) si o alterare intensa, cu formare de argila si hidroxizi de fier coloidal. In acelasi areal cu solurile brune argiloiluviale, se intalnesc solurile brune eumezobazice ce s-au format in conditii de relief de deal, unde ocupa, de obicei, versantii bine drenati extern. Ca principale roci de formare a acestor soluri se pot mentiona gresiile, argilele, luturile si pietrisurile, in general rocile pe care au evoluat aceste soluri fiind bogate in calciu sau alte elemente bazice. Aceste soluri s-au format sub paduri de gorun, fag sau fag-rasinoase, paduri cu o bogata vegetatie ierboasa neacidofila, in conditii de clima temperat-umeda, cu precipitatii intre 800-900mm. si temperaturi intre 7-8gr. Conditiile de pedogeneza mentionate favarizeaza transformarea resturilor organice in humus cu grad de saturatie in baze ridicat, alcatuit dominant din acizi humici bruni. Desi solificarea se desfasoara in conditii de clima umeda, procesele de debazificare si levigare sunt moderate, rolul moderator cel mai important avandu-l prezenta in rocile de formare a elementelor bazice, care au actiune coagulatoare asupra complexelor argiloferihumice. Prin aceasta procesele de levigare sunt mult limitate, astfel ca nu se formeaza un orizont Bt.(argiloiluvial),ci un orizont Bv.(cambic) Pe un arel destul de intins, in zona de relief orizontal sau slab inclinat, cu drenaj extern slab, se intalnesc soluri brune luvice(podzolite) mediul pedogenetic mentionat facand ca intreaga sau aproape intreaga cantitate de apa din precipitatii sa participe la formarea solului, deci levigarea si debazificarea sa fie mai intense. Materialul parental al acestor soluri fiind mai sarac in minerale calcice si feromagneziene, usureaza avansarea levigarii, debazificarii, acidifierii si migrarii coloizilor. Pe o suprafata restransa in conditii de relief de panta si materiale fine, cum sunt argilele marnoase in deosebi in partea inferioara a versantilor, se creaza un exces de apa de origine pluviala, care se scurge din partea superioara a versantilor in cea inferioara-aceste caracteristici contribuind la formarea solurilor negre clinohidromorfe(soluri negre de faneata). Culoare neagra si prezenta caracterelor atat de pseudogleizare cat si de cleizare(prin urmare de hidromorfie, in general)datorate excesului de apa pe terenuri inclinate, constituie elementele care au determinat denumirea de sol negru clinohidromorf. In ceea ce priveste vegetatia, solurile negre clinohidromorfe se intalnesc in arealul padurilor de stejar, dar sub o vegetatie de faneata. In arealele cu relief accidentat, supus eroziunii geologice(versanti, culmi, pante cu alunecari)se intalnesc suprafete importante cu regosoluri ce se formeaza pe roci reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si gresii. Regosolurile intalnite se caracterizeaza printr-o solificare incipienta, profil slab dezvoltat si lipsit de orizonturi de diagnostic bine precizat, aceasta datorandu-se faptului ca pe versantii cu eroziune geologica, materialul aflat in diferite grade de solificare, este permanent transportat pe panta de apa ce se scurge la suprafata. Pe o suprafata foarte restransa, in lunca raului Teleajen si a celorlalte parauri se intalnesc protosoluri aluviale ce se formeaza pe terenuri inundate frecvent, sub influenta apelor curgatoare prin actiunea de eroziune, transport si sedimentare. Apar si soluri legate de conditiile specifice de material parental reprezentat prin marne, pe baze de argile 33 si carbonat de calciu 12 - cazul pseudorendzinelor ce se intalnesc pe platoul colinar, in arealul padurilor de fag in conditii de clima umeda. Pe o suprafata limitata, in unele perimetre cu relief accidentat si roci consolidate, se intalnesc litosolurile, formarea acestora fiind conditionata de existenta la suprafata a rocilor consolidate, reprezentate prin gresii. Resurse de subsol In cadrul teritoriului analizat se intalnesc urmatoarele resurse de sol, grupate pe criterii morfologice: pseudorendzine soluri brune argiloiluviale soluri brune luvice soluri brune eumezobazice soluri negre clinohidromorfe litosoluri regosoluri protosoluri aluviale erodisoluri coluvisoluri Din totalul suprafetei existente, erodisolurile ocupa suprafata cea mai mare, urmata de solurile brune argiloiluviale, regosoluri si solurile brune eumezobazice. Natura si intensitatea factorilor limitativi ai resurselor de sol Diminuarea efectelor negative a factorilor limitativi productiei agricole este posibila numai prin cunoasterea naturii si intensitatii acestora. A. Factori naturali 1.Limitari datorate unor caracteristici chimice ale solului aciditatea - ce se manifesta in special la solurile brune luvice unde Ph-ul pe profil intre 5,20-5,65 precum si la solurile brune argiloiluviale cu Ph cuprins intre 5,60-6,00 pe adancimea de 0-50cm. rezerva de humus - mica si foarte mica din arealele ocupate cu erodisoluri, regosoluri, protosoluri aluviale, litosoluri si soluri brune luvice precum si din unele areale ocupate cu soluri brune argiloiluviale. 2.Limitari datorita unor caracteristici fizice ale solului textura fina - intalnita in unele areale, dar in special in perimetrele ocupate cu pseudorendzine si soluri negre clinohidromorfe, precum si in unele perimetre cu soluri brune argiloiluviale si erodisoluri. textura grosiera - intalnita in unele perimetre ocupate cu regosoluri compactitatea (tasarea) - intalnita la solurile cu textura fina si foarte fina pe profil, unele din cauza argilitatii ridicate, unele proprietati fizice precum si cele fizico-mecanice, hidrofizice. 3.Limitari eroziunii sau alunecarilor panta terenului si eroziunea de suprafata, inclusiv pericolul de eroziune - situatie intalnita pe toti versantii, dar in special pe versantii moderat inclinati (10-25) si puternic inclinati (25-50). eroziunea de adancime si alunecarile de teren - ce se manifesta pe o suprafata destul de mare in cadrul teritoriului 4. Limitri datorit excesului de umiditate ca urmare a prezenei izvoarelor de coast, situaiei ntlnit n perimetrul ocupat cu sol negru clinohidromorf precum i n unele areale cu erodisoluri, unde prezena izvoarelor de coast a favorizat alunecrile de teren, accelernd declanarea acestora. 5. Limitri datorit neuniformitii terenurilor B. Factori Antropici Limitri datorit unor degradri antropice(excavaii), poluri cu gunoaie menajere i dejecii animale. Pericol de acidifiere ca urmare a folosirii unilaterale a anumitor sortimente de ngrminte chimce cu azot Poluarea solului datorit carenelor de elemente nutritive (n special Azot i Fosfor) avnd n vedere c o parte din solurile existente sunt slab i foarte slab aprovizionate cu Azot i Fosfor. CAPITOLUL III POPULATIA 3.1. CONSIDERAII ISTORICO-GEOGRAFICE Pe Valea Teleajenului exist cteva locuri n care nlnuirea diferitelor epoci formeaz un tablou complet al dezvoltrii societii omeneti de aici i permanenta locuirre a acestui inut bogat i primitor. Descoperirile dovedesc c, n Paleolitic i mezolitic, locuitorii acestor inuturi, organizai n ginte matriarhale, i asigurau traiul culegnd semine, fructe, ciuperci, frunze i rdcini comestibile i vnnd cu ajutorul unor unelte rudimetare din lemn, apoi din piatr i mai apoi utiliznd arcul. n mezolitic a nceput cultivarea primitiv a plantelor i a fost domesticit primul animal, cinele. Chiar dac aceste urme nu s-au descoperit pn n prezent n cuprinsul Vii Teleajenului, nu nseamn c, efectiv, ele nu ar exista i aici, mai ales c o astfel de vale larg, cu terase etajate, prezenta, atunci ca i acum, condiii optime de locuire. Condiiile vieii paleolitice din valea Teleajenului nu putea fi altele dect cele deduse din cultura material pus n eviden de spturile de la Budureasca, Lapo i Trgor. Neolitcul sau epoca pietrei lefuite, a crei durat este apreciat ntre anii 6000/5500 i 2000/1800.e. n. este reprezentat prin bogate i variate vestigii, ceea ce presupune o populaie mai numeroas ce tria n locuine izolate, dar mai ales n aezri compacte aflate pe lng ape, pe terasele rurilor sau pe coastele dealurilor. Alte vestigii neolitice au fost descoperite la Homorciu i Cerneti. n Valea Teleajenului vestigii aparinnd epocii bronzului (circa 2000/1800 - 1200/800 . e. n) au fost date la iveal n mai multe locuri. Astfel, la Teiani s-au descoperit securi de bronz iar la Olteni un depozit de securi. Aadar, la vechile meteuguri din neolitic, se adaug acum meteugul turnrii bronzului, metal mai dur, cu posibiliti de confecionare al unor produse mai fine i mai trainice. Depozitele de securi dovedesc progresele fcute n cultivare plantelor n aceast perioad cnd se inventase plugul de lemn i crua tras de boii cu cai. Plci de aram, bronz i aur sunt folosite n schimburi. facnd rol de moned. Pumnalul descoperit, ntr-un mormnt la Homorciu, sbiile i securile de lupt arat c n epoca bronzului uniunile de triburi din care aveau s provin cele tracice cptaser i ndeletniciri rzboinice, detandu-se totodat cpeteniile militare. De altfel, n aceast epoc ncepe s apar proprietatea privat asupra uneletelor de lucru i asupra animalelor i s se schieze societate mprit n clase. Tehnica prelucrarii metalelor avanseaza si mai mult in epoca fierului (1200/800 i. e.n. - sec. I e. n.), fapt care a avut consecinte favorabile in dezvoltarea economica a societatii. Din prima parte a epocii fierului (Hallstadt), in Valea Teleajenului, la Maneciu, s-au gasit un topor cu aripioare si varfuri de lance confectionate tot din bronz, ceea ce dovedeste ca obiectele din acest metal se mai folosesc inca. Viata comerciala ia avant in epoca fierului. Monede de diferite proveniente, izolate sau constituind tezaure, au fost descoperite in Valea Teleajenului: monedele din Thasos, descoperite la Maneciu. In cadrul societatii se diferentiaza net capeteniile militare, care indeplineau in acelasi timp si functia de pontifi. Ele locuiau in cetati amplasate in puncte strategice, de obicei pe inaltimi, ca la Homoraciu. In ciuda repetatelor migratii ale popoarelor din secolele X - XIII, care au constituit un episod nefavorabil dezvoltarii economice si politice firesti a societatii, elementul autohton a persistat si in aceste locuri ca pe intreg cuprinsul tarii noastre, iar vestigiile ceramice de la Cernesti stau marturie vie in acest sens. Existenta primelor asezari omenesti ale comunelor precum si dezvoltarea lor istorica sunt strans legate de trecutul istoric al Vaii Teleajenului, ca important drum comercial, militar si strategic de parrundere din Podisul Transilvaniei in Campia romana peste munti. Situate la rascrucea marilor drumuri comerciale ale tarii noastre, regiunile acestei vai au fost populate cu secole in urma, locuitorii lor nu puteau trece cu vederea faptul ca valea destul de larga si lesne de strabatut a Teleajenului ca si trecatorile usor accesibile ale Boncutei si Tatarului, mai tarziu si pasul Bratocei, puteau forma o cale naturala convenabila de trecere a muntilor Carpati. Bogatiile naturale ale Vaii Teleajenului ca si frumusetile ei pitoresti nu puteau lasa indiferent ochiul trecatorului, oricat ar fi fost el: petrol si sare, livezi precum si paduri si pasuni alpine, despre care geograful Emm. de Martonne spunea ca nu sunt multi munti care sa egaleze pasunile Ciucasului si Zaganului. Pentru acest dar al naturii, Valea Teleajenului renumita in trecut si ca important drum de oi pe care cobborau in fiecare an turmele din Tara Barsei spre a ierna in sesurile dunarene sau in Dobrogea, contribuind la stransa legatura intre romanii de dincolo si de dincoace de muntii Carpati. Printre cei dintai care ne-au lasat dovezi sigure despre folosirea drumului de la Telealen au fost romanii, care au construit o adevarata sosea cu lespezi. Dupa urmele drumului roman putem observa ca el venea din Transilvania, urca pe Valea Buzaului superior si suind muntii pe la Poiana Fetei coborau in raul Telejenelului insotindu-l pe acesta pana la varsarea lui in Teleajen. De aici soseaua strabatea valea destul de intinsa a Teleajenului si isi continua cursul pana la Dunare. Un alt drum folosit mai des se romani numit si drumul mare de pe plai strabatea trecatoarea Tatarului, de unde drumul urca pe langa Varful lui Crai si Plaiul Butilor pana la locul numit de oameni la cruce. Acest drum trecea prin Slon, Cerasu, Drajna de Sus si cobora in Valea Teleajenului in apropiere de Teisani. Marturia acestui drum roman o constituie un castru roman descoperit la Drajna de Sus in urma sapaturilor arheologice incepute in 1885 de invatatorul D. Bazilescu si continuate de Tocilescu. Dupa retragerea oficialitatilor romane din Dacia, Valea Teleajenului va cunoaste navalirea a numeroase popoare migratoare carte au folosit acest drum pentru a patrunde in Transilvania. Marturie a acestui fapt este si grija cu care cavalerii teotoni ( germani ) adusi in anul 1211 de catre regii unguri sa pazeasca granitele de sus ale Transilvaniei, au constituit langa trecatoarea de la Tabla Butii cetatea Cruceberg, pentru a stavili invazia cumanilor. Una din primele insemnari scrise a Drumului de la Telejenel apare in scrisoarea de protext a boierului Albu catre brasoveni pe la anul 1433. Inca din secolul al XVI-lea orase din Transilvania ca: Brasov, Sibiu, Bistrita si Cluj intretineau stranse legaturi economice cu Tara Romaneasca si Moldova. Din Muntenia sirurile lungi de care ale transilvanilor se inapoiau pe Valea Teleajenului incarcate cu vite, peste, sare, vinuri si undelemnuri, de4 la acestea ramanand pana azi denumiri ca: Tabla Butii, Plaiul Butilor etc. In asemenea imprejurari Maneciu, Izvoarele si Teisani erau puncte insemnate care faceau legatura cu Targul Valenilor - consemnat mult timp si ca loc de vama pentru comertul cu Ardealul. Primul razboi mondial 1914-1918 a fost simtit din plin si de locuitorii comunelor deoarece Valea Teleajenului, a oferit bune conditii de trecere a armatelor romane si straine. In toamna anului 1916 unitatile militare romanesti au purtat lupte crancene cu inamicul care venise sa cotropeasca tara. Astfel, intre 15-28 octombrie 1916, armatele romane de la Bratocea, Predelus si Tabla Butii au respins un puternic atac german. Din timpul acestor lupte dateaza cimitirul de la Tabla Butii (1380 m altitudine ) asezat langa trecatoarea cu acelasi nume, unde se afla osemintele celor care au aparat cu eroism pamantul tarii in toamna anului 1916. Comuna Maneciu Situata nu prea departe de locul unde izvorasc apele Teleajenului, inconjurata din trei parti de arcul muntilor Carpati, comuna Maneciu parea un granicer neobosit care in vremurile trecute din Podisul Transilvaniei in Campia Munteniei. Maneciurile, daca tinem seama de procesul diferit de formare a celor doua sate Pamanteni si Ungureni sunt vechi. Astfel, una din cele mai vechi marturii documentare pastrata pana acum este hrisovul din 1 decembrie 1429, prin care Dan al II-lea un urmas al lui Mircea cel Batran, intareste lui Dumitru ot Maniaci si Balea cu copiii lor si Barseanu cu fratii lui, Maniaciul si Poenile Varbilaului si jumatate din asezarile din Dealul Mare. Acest document se referea cu certitudine la Maneciu Pamanteni, unul dintre cele mai vechi sate ale comunei format din vechi locuitori de tara spre deosebire de Ungureni, mocani veniti de peste granita. O alta marturie documentara despre comuna Maneciu este actul emis de domnitorul tarii Patrascu voda, la 22 iunie 1556 care intarea lui Dumitru din Teisani o ocina in Maneciu. Documentele amintite se refera la satul Maneciu Pamanteni. Primele asezari ale comunei Maneciu dateaza cu siguranta dinainte de anul 1600. este foarte probabil ca locuitorii acestei asezari sa fi slujit ca plaiesi in ostirea lui Mihai Viteazul alaturi de cei din Chiojd si Nehoias. Procesul de intemeiere a satului Maneciu Ungureni este tipic formarii satelor de ungureni, consecinta fireasca a emigrarii populatiei romanesti din Transilvania peste Carpati. Dupa unele surse de informare, denumirea de Maneciu provine din limba latina de la verbul manoc - manere in romaneste a ramane peste noapte, a poposi ( forma populara a manea ), deoarece era obiceiul sa poposeasca aici fie romanii din Ardeal care treceau in Vechiul Regat, fie negustorii din partea locului, care isi insoteau carele cu marfuri prin trecatorile Teleajenului. In Maneciu de azi au existat hanuri pana tarziu cum era hanul lui Pisica, hanul lui Basamac, hanul lui Gaftoi etc. Din cauza nemultumirilor de tot felul, in valuri-valuri, iobagii - romani din Transilvania isi iau lumea in cap, fugind peste Carpati. Inca de pe la 1773, cu putin inainte de marea rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan foarte multi ardeleni au fugit in Tara Romaneasca si s-au asezat in satele comunei, localnicii facandu-le ungureni ( adica cei veniti din Tara Ungureasca respectiv Transilvania ). Astfel, un sat a fost numit Maneciu Ungureni spre deosebire de altul care s-a numit Maneciu Pamanteni. In privinta vechimii asezarilor celor noua sate ale comunei: Maneciu Pamanteni, Maneciu Ungureni, Facaieni, Gheaba, Plaietu ( care a fost dezafectat prin construirea barajului de la confluenta Teleajenului cu Telejenelul ), Chiciureni, Cheia, Manastirea Suzana, cel mai vechi este satul Maneciu Pamanteni dupa care urmeaza Facaieni. Satul Facaieni a carei denumire vine de la Moara cu facaie, instalata pe apa raului Galma de o morarita secuica, a fost frecvent pomenit in documentele Cantacuzinilor la sfarsitul secolului al XVII - lea care au cumparat mosia Facaienilor (documentul din 1621 din timpul lui Constantin Brancoveanu). Aproape tot la fel de vechi este si satul Chiciureni pomenit in documente la 22 octombrie 1585 de catre domnitorul Mihnea Turcitul, sub numele Chiciura Soimului. Satul Gheaba are o istorie mai noua. Documentele de arhiva de pe la 1750 arata ca satul a fost intemeiat de Ion Gheb care si-a asezat, primul, casain coltul sud-estic al comunei, nu departe de varsarea paraului Secuianca in Teleajen. Cel mai nou sat al comunei este Cheia, locuitorii sai nu sunt mai vechi decat data infiintarii manastirii Cheia, adica in primavara anului 1770 cand a fost construita pentru prima oara pe timpul lui Constantin Mavrocordat prin anii 1768-1769. In 1790 a fost reconstruita catre poalele muntelui Zaganu adica acolo unde se afla si azi. Fiind construita initial din lemn biserica a ars si in anul 1853 Mihai Ghica da porunca sa se consruiasca o biserica din zid. Parte din locuitorii satului Cheia sunt proveniti din Transilvania, iar altii sunt urmasii fostilor scutelnici (oameni scutiti de dari ) ai manastirii Cheia care erau insa obligati sa presreze diferite munci in folosul manastirii. In ultimul timp a crescut importanta satului ca statiune climaterica, vilele s-au inmultit si odata cu ele a crescut de la an la an si numarul turistilor. Frumusetea pitoreasca a satului, clima sanatoasa cu aer ozonat, linistea si farmecul imprejurimilor, fac din Cheia un loc preferat pentru turisti. La 12 km de satul Maneciu si la 8 km de Cheia se afla manastirea de calugarite. Avand o vechime ceva mai mare decat manastirea Cheia, Suzana a fost zidita pe la 1740 pe platoul unui deal numit poiana caprei. Despre frumusetea pitoreasca a locului unde a fost ridicata manastirea la 760 m altitudine pe Valea Teleajenului, scriitorul Alexandru Vlahuta scria in 1902 in Romania pitoreasca Suzana e asezata intr-o poiana frumoasa, pe o frunte de damb sub care se asvarla in Teleajen paraul Stanca din dreapta si Iepurasul din stanga taind pe branistea vaii o cruce de argint Maneciu Ungureni, satul de resedinta al comunei s-a format in secolele XVIII - XIX, ca rezultat al emigrarii romanilor din Sacelele Brasovului si din partile secuiesti. Acestia au fost numiti ungureni (veniti din Tara Ungureasca) spre a se deosebi de cei din vechiul Maneciu, populat de pamanteni. Documente, arme, unelte, brevete aflate in muzeul local dovedesc participarea locuitorilor comunei Maneciu la diferite evenimente istorice: batalia de la Ogretin din anul 1602, Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, Razboiul de Independenta 1877, primul si al doilea razboi mondial. In perioada interbelica si dupa al doilea razboi mondial, comuna Maneciu s-a dezvoltat datorita harniciei locuitorilor, a exploatarii rationale a bogatiilor solului si subsolului care au determinat aparitia si dezvoltarea unor intreprinderi industriale si modernizarea cailor de transport rutiere si feroviare. Comuna Izvoarele Se remarca localitatea Homaraciu, una dintre cele mai mari localitati de pe Valea Teleajenului. Din punct de vedere istoric intereseaza Cetatuia, un varf inalt (710m.) flancat de culmi scunde ce stau stavila intre Teleajen si Drajna. Cautatorii de comori au sapat micul platou din varf, inselandu-si sperantele. Dar sapaturile arheologice de aici si de pe micile platouri de la sud de varf au dat la iveala cioburi de vase de lut din epoca bronzului, cu gatul evazat, lucrate cu mana, apartinand culturii Monteoru si resturi de vase mai noi, din a doua jumatate a epocii fierului (Latene), lucrate cu mana si cu roata. Aici, in dealul Cetatuia a existat intr-adevar, asa cum sugereaza si numele, o cetate dacica, inconjurata de terase, asemanatoare cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Pe micul platou din varf exista un turn sau o locuinta intarita, cu valuri de aparare. Aceasta fortificatie isi gaseste deplina justificare daca tinem seama ca din acest punct se puteau controla vaile Teleajenului si Drajnei impreuna cu drumurile din lungul lor. Aceleasi ratiuni care i-au facut pe daci sa construiasca fortificatia de pe Movila de la Gura Vitioarei i-au sa inalte si aici o a doua cetate. Comuna Teisani Asezarea exista, dupa cat se pare, prin secolul al XIV - lea, dar vatra ei se gasea cu aproape 2 km. mai la est, pe o terasa mai joasa, aproape de gura Vaii lui Dragomir, in locul numit Siliste (inseamna un loc in care a existat o asezare care ulterior s-a desfiintat). In apropiere, in locul numit Malul Vanat, au existat ocne de sare, care insa au fost abandonate, asa cum reiese dintr-un document din 1685, prin care spatarul Mihail Cantacuzino cumpara jumatate din mosia mosneneasca de la Slanic, pentru deschiderea de noi ocne. Teisani a intrat in istorie prin batalia care s-a dat la Ogretin si apoi aici, la 13/23 - 14/24 septembrie 1602 intre ostile lui Radu Serban - urmasul lui Mihai Viteazul si ostile reunite ale tatarilor condusi de hanul Gozi Ghirai si ale lui Simion Movila. in aceasta batalie, boierul Stroe Buzescu a ucis in lupta pe cumnatul hanului dar, ca urmare a ranii primite, a murit si el la 2 octombrie 1602. Se pare ca dupa aceasta batalie locuitorii asezarii din Silite au spart satul i s-au refugiat n pdurea de tei din apropiere, unde au nfiinat o nou aezare pe locul ei de azi - Teiani. Locuitorii satului erau moneni i se ocupau mai ales cu agricultura i cu crterea vitelor. n timpul domnitorului Alexandru I. Cuza Teiani a devenit comuna, capatnd o oarecare importan n Valea Telejenului. Ridicarea localitii revine n mare parte nvtorului Dumitru I. Brezeanu (1868-1959), care a desfurat o neobosit activitate pe trm didactic, social-obtesc i publicistic, luptnd pentru emanciparea satului. 3.2. EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUITORI Numarul total al populatiei constituie rezultatul a doua componente ce actioneaza energic: miscarea naturala, respectiv evolutia in timp a nasterilor si deceselor, si miscarea migratorie. Deci modificarile care apar in numarul populatiei totale reprezinta rezultatul a patru elemente: nasterile si imigratiile pe de o parte, care duc la cresterea numarului populatiei, iar pe de alta parte, decesele si emigrantii, care duc la scaderea numarului acesteia. Cresterea numerica a populatiei este o urmare directa a evolutiei pozitive a natalitatii in perioada 1920-1924. Sporul total se mentine ridicat si in anii care urmeaza. Urmatorii 18 ani ( 1930- 1948 ) marcheaza o usoara reducere a sporului total si a ritmului mediu anual, ca urmare a consecintelor celui de al doilea razboi mondial. Evolutia demografica se dovedeste a fi in stransa interdependenta cu dezvoltarea generala economica si sociala a tarii. Astfel, in primele decenii ale secolului al XX-lea are loc asa numita explozie demografica. Aceasta apare la granita de trecere de la susdezvoltare la dezvoltare si se accentueaza atunci cand incep sa se resimta in mai mare masura imbunatatirile nivelului de satisfacere a cerintelor populatiei, in ceea ce priveste aprovizionarea, confortul, nivelul sanitar etc. Consecinta fireasca a acestui fenomen consemneaza mentiunea unei natalitati ridicate si reducerea considerabila a mortalitatii. Ca urmare, se observa un spor al populatiei mai ridicat. O crestere usoara a populatiei marcheaza si provincia Muntenia de la 22,3/ in 1930 la 22,62/ in 1936. Asemenea evolutie demonstreaza cu prisosinta stabilitatea demografica, stabilitate caracteristica numai unei populatii consolidate prin vitalitate proprie, unei populatii viguroase tocmai datorita omogenitatii din punct de vedere etnic. Din primele decenii ale secolului trecut, populatia a inregistrat o crestere considerabila datorita in special, natalitatii ridicate. Prin faptul ca mortalitatea s-a mentinut la valori destul de ridicate datorita conditiilor grele de viata, sporul populatiei s-a mentinut la valori destul de scazute comparativ cu cel inregistrat pe intreaga tara ( conform tabelului de mai jos ). Se observa ca dupa 1966 situatia se schimba, sporul populatiei fiind mai mare, aceasta datorita scaderii mortalitatii prin cresterea nivelului de trai si imbunatatirea activitatii de ocrotire a sanatatii. Cresterea populatiei nu este insa prea mare datorita scaderii in ultimii 20 de ani a natalitatii ca urmare a atragerii in tot mai mare masura a populatiei feminine in activitatile economice - sociale. Alt factor care a limitat cresterea populatiei a fost amplificarea fenomenului de emigrare a populatiei rurale spre orase. Astfel populatia a crescut din 1912 de la 13850 locuitori la 22505 locuitori in anul 2000, cu un spor total de 8655 locuitori. Evolutia numarului de locuitori la nivelul comunei Maneciu Populatia comunei a crescut de la 5077 locuitori in 1912 la 11329 locuitori in 2002, cu un spor total de 6252 locuitori, inregisrtandu-se o dublare a populatiei. Pe sate populatia a evoluat diferit, constatandu-se o crestere a numarului de locuitori in aproape toate satele comunei, exceptie facand satele Chiciureni si Costeni. Incepand din 1968, dupa noua impartire administrativ - teritoriala, satul Maneciu Ungureni este resedinta de comuna si conform schitei de sistematizare, populatia din satul Plaietu si apoi si din Chiciureni si Costeni s-a mutat spre vatra comunei, mai ales ca satul Plaietu a fost afectat prin construirea unui baraj pentru alimentarea cu apa a unor localitati de pe Valea Teleajenului in aval de Maneciu. Satul Maneciu Ungureni are si pozitie avantajoasa fata de principalele cai de comunicatie. Populatia din satele Maneciu Ungureni si Maneciu Pamanteni a avut o evolutie ascendenta pentru ca au functionat ca sate de resedinta. cu dotari superioare celorlalte sate. Se impune atentiei cresterea populatiei satului Maneciu Ungureni intre anii 1966-1976 de la 2058 locuitori la 2223 locuitori, cu un spor de 165 locuitori. Aceasta crestere trebuie pusa pe seama functiei de resedinta de comuna pe care o detine satul dupa reforma administrativa din anul 1968. In 2002 numarul populatiei satului a ajuns la 2689, inregistrandu-se un spor de 466 locuitori, in decursul a 26 de ani. Tot o crestere a populatiei se observa si in satul Maneciu Pamanteni de la 3203 locuitori in anul 1966 la 3425 locuitori in 1976, cu un spor de 222 locuitori. In ultimii 26 de ani acest spor aproape ca s-a triplat, fiind de 605 locuitori. Aceste doua sate au pozitia cea mai avantajoasa fata de principalele cai de comunicatie, in schimb satele Costeni si Chiciureni au inregistrat un regres al numarului de locuitori, de la 294 locuitori in 1912 la 178 locuitori in 2002, respectiv de la 228 locuitori in 1912 la 225 locuitori in 2002. Aceasta se datoreste in cea mai mare parte pozitiei celor doua sate fata de principalele cai de comunicatie, care ii dezavantajeaza pe locuitori. Din aceasta cauza, o parte din populatie, mai ales tinerii, prefera sa se stabileasca in satele Maneciu Ungureni, Maneciu Pamanteni sau la oras. Un caz special il reprezinta satul Plaietu numarul locuitorilor acestuia a crescut de la 482 in 1912, la 604 in 1930 si 833 in 1966 pentru ca in prezent sa nu mai existe decat in amintirea oamenilor din zona, populatia satului fiind mutata spre vatra comunei. Desi in statisticile locale si judetene nu mai apare nici o persoana in cadrul acestui sat, totusi acolo mai traiesc cinci persoane, chiar daca nu au curent electric, apa potabila si alte conditii necesare unui trai decent. Evolutia numarului de locuitori la nivelul comunei Maneciu 12000 10000 8000 6309 9640 11282 11447 11453 11497 11499 11477 11329 6000 4000 2000 0 5077 1912 1930 1966 1992 1996 populatia 1997 1998 1999 2000 2002 Evolutia numarului de locuitori la nivelul comunei Izvoarele Populatia comunei a crescut de la 4771 locuitori in 1912 la 7023 locuitori in 2000, cu un spor total de 2252 locuitori. Sporul natural s-a mentinut pozitiv pe o perioada de 88 de ani, intre 1912 si 2000, cu o singura exceptie reprezentata de anul 1991, cand valoarea a fost negativa 9/, ca urmare a scaderii natalitatii si cresterii mortalitatii. Se constata o crestere a numarului de locuitori in satele Izvoarele, Homoraciu, Malu Vanat si Schiulesti si o reducere a numarului de locuitori in satul Cernesti. Un caz deosebit il constituie satul Chiritesti unde numarul populatiei a crescut de la 118 locuitori in 1912, la 132 locuitori in 1930 si 147 locuitori in 1966 pentru a scadea la 92 locuitori in 1992. Acest fapt s-a datorat in special pozitiei mai putin avantajoase fata de principalele cai de comunicatie. Populatia din satul Izvoarele a avut o evolutie ascendenta pentru ca acesta a functionat ca sat de resedinta, cu dotari superioare celorlalte sate. Intre anii 1912 si 1930 populatia a crescut cu un spor total de 104 locuitori, spor ce s-a marit de aproximativ cinci ori. respectiv 530 locuitori in perioada 1930-1966. In perioada ulterioara 1966-1992 populatia a crescut cu un spor de 226 locutori. Aceasta evolutie se datoreaza in principal functiei de resedinta de comuna. O crestere a populatiei se observa si in satul Homoraciu, care la recensamintele din 1912 si 1930 aparea impartit in doua: Homoraciu si Homoraciu - Pamanteni, perioada in care populatia a crescut cu 83 locuitori. Intre 1930 si 1966 s-a inregistrat un spor de 288 locuitori, acesta mentinanduse la o valoare apropiata, respectiv 242 locuitori si in perioada ulterioara: 1966-1992. Aceste doua sate. Izvoarele si Homoraciu, impreuna cu satul Malu Vanat au pozitia cea mai avantajoasa fata de principalele cai de comunicatie. Satul Cernesti a inregistrat un regres al numarului de locuitori, de la 326 in 1912, la 300 in 1930 si 287 in 1966 pentru a ajunge la 143 in 1992. Pe o perioada de 80 de ani populatia sa diminuat cu 183 locuitori, aproape jumatate din numarul initial. Aceasta situatie se explica prin pozitia dezovantajoasa a satului fata de principalele cai de comunicatie, ceea ce a determinat deplasarea locuitorilor in celelalte sate, care beneficiaza de o pozitie avantajoasa. Evolutia numarului de locuitori la nivelul comunei Izvoarele 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1912 1930 1966 1992 1996 1997 1998 1999 2000 4771 5231 6244 6950 6892 6908 6940 701 4 7023 populatia Evolutia numarului de locuitori la nivelul comunei Teisani Populatia comunei a crescut de la 4002 locuitori in 1912, la 4454 locuitori in 1930, cu un spor total de 452 locuitori, dupa care a avut o evolutie oscilanta, ajungand la doar 4005 locuitori in 2000. Se constata astfel pe o perioada de 88 de ani un spor de 3 locuitori. Comuna a inregistrat un spor natural pozitiv intre anii 1912 si 1984, dar din 1984 pana in 2000 sporul natural a fost permanent negativ cu doua exceptii: in 1989 ( 32 ) si in 1999 (2 ). Se impune atentiei cresterea populatiei satului Teisani intre anii 1912- 1992 cu un spor de 441 locuitori, crestere generata de faptul ca a avut functia de resedinta de comuna. Satul Bughea de Sus a inregistrat un regres al numarului de locuitori de la 332 in 1912 la 125 in 1992, deci pe o perioada de 80 de ani populatia s-a diminuat cu 207 locuitori, mai mult de jumatate. Evolutia numarului de locuitori la nivelul comunei Teisani 4500 4400 4300 4200 4100 4000 3900 3800 3700 1912 1930 1966 1992 1996 1997 1998 1999 2000 4002 4026 4141 4074 4072 4033 4003 4005 populatia 4454 3.3. MISCAREA NATURALA A POPULATIEI S-au observat perioade de crestere demografica care au alternat in perioade de descrestere. Fazele de crestere, mai puternic influentate de un bilant natural ridicat, s-au inregistrat imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial si dupa decretul din 1966.Fazele de descrestere au fost influentate fie de mortalitate ridicata, fie de emigratie, fie de natalitate scazuta (anii de razboi si mai ales perioada dupa revolutia din 1989 cand s-a redus puternic fertilitatea si natalitatea). 3.3.1. Natalitatea Acest fenomen demografic semnifica frecventa sau intensitatea nasterilor in sanul unei populatii fiind influentat de politica demografica promovata in diferite etape, precum si de elemente ca. structura pe grupa de varsta si sexe, ponderea populatiei fertile, nivelul de dezvoltare economica, standardul de viata, gradul de instruire a populatiei. Nivelul general de dezvoltare, conditiile de viata ale populatiei au o influenta importanta asupra natalitatii, constantandu-se o relatie invers proportionala intre acestea, cu cat nivelul de trai este mai ridicat, cu atat rata natalitatii este mai redusa si invers, dezvoltarea economica ducand la un recul al natalitatii. Statutul femeii in societate este un element esential: in statele subdezvoltate rolul sau este redus in viata sociala, iar in statele dezvoltate, aceasta participa activ la viata sociala si numarul de nasteri se reduce. Alti factori care influenteaza natalitatea sunt: gradul de imbatranire a populatiei, climatul psihologic general, religia. Ratat generala a natalitatii a oscilat, dar in perioada postbelica a avut o temdinta descrescatoare afectata puternic de decretul din 1966. In timp se pot delimita cel putin doua perioade - 1966 1967 - datorita decretului de interzicere a avorturilor, rata natalitatii a crescut, ajungand de la 15,67 in 1966 la 32,49 in 1967, inregistrandu-se astfel o dublare a ratei natalitatii intr-un an. 1977 2000, pe fondul agravarii saraciei, rata generala de natalitate, cu unele oscilatii, a scazut, ajungand la 15,70 in 1989, la 9,99 in 1988, dupa care a crescut usor ajungand la 10,83 in 2000. La nivelul fiecarei comune, natalitatea a inregistrat mici diferentieri. Perioada dinaintea anului 1944 s-a caracterizat prin natalitate mare dar si mortalitate cu valori ridicate la care au contribuit si pierderile umane din timpul celor doua razboaie mondiale. Dupa 1944, in primul deceniu mai ales, natalitatea s-a mentinut destul de mare iar mortalitatea a inregistrat valori tot mai scazute. In 1967, ca urmare a aplicarii legislatiei cu privire la avort si a actiunii educative care a insotit legislatia, are loc cresterea indicelui de natalitate in toate cele trei comune astfel: In Maneciu de la 16,75 in 1966 la 31,37 in 1967, in Izvoarele de la 15,36 in 1966 la 33,77 in 1967 si in Teisani de la 15,17 in 1966 la 32,35 in 1967. In anii urmatori, natalitatea are o evolutie oscilanta astfel: in Maneciu indicele de natalitate a scazut continuu din 1967 pana in 1983 cand a ajuns la 12,93, apoi a inregistrat o crestere, fiind de 17,81 in 1985, pentru a scadea din nou, treptat de la 16,92 in 1987 la 10,95 in 1991. Pana in 1997, rata natalitatii a oscilat usor iar in 1998 a ajuns la 9,50 - aceasta reprezentand cea mai scazuta valoare din intervalul de timp analizat, respectiv 1966 2000.In 1999, rata natalitatii a crescut la 12,60 pentru ca in anul 2000 sa se reduca la 11. Rata natalitatii si mortalitatii in comuna Maneciu ( ) 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 19 66 19 67 19 77 19 79 19 83 19 84 19 85 19 86 19 87 19 88 19 89 19 90 19 91 19 92 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 rata natalitaii rata mortalitatii In Izvoarele indicele de natalitate a scazut continuu din 1967 pana in 1983 cand era de 12,57, intre anii 1984 1989 s-a mentinut la valori cuprinse intre 14,40 si 16,71, dupa care a mai scazut putin in intervalul 1990 1997 mentinandu-se intre 11,06 si 13,60.Cea mai scazuta valoare s-a inregistrat, ca si in cazul comunei Maneciu, in 1998 si a fost de 10,08.Ulterior, rata natalitatii a crescut ajungand la 11,30 in 2000. Rata natalitatii si mortalitatii in comuna Izvoarele (1966-2000) 40.00 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 19 66 19 67 19 77 19 79 19 83 19 84 19 85 19 86 19 87 19 88 19 89 19 90 19 91 19 92 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 rata natalitatii rata mortalitatii In Teisani, ca si in celelalte doua comune rata natalitatii a scazut intre 1967 si 1984, cand s-a inregistrat cea mai scazuta valoare, respectiv 7,62.Din 1985 pana in 1989 rata natalitatii a crescut succesiv, ajungand la 15,85 dar in 1990 a scazut brusc la 9,59 dupa care a evoluat pozitiv ajungand la 12,25 in 1991 pentru a inregistra un nou regres in 1996 cand era de 8,30.In urmatorii ani a crescut usor, fiind de 10,20 in anul 2000. Rata natalitatii si mortalitatii in comuna Teisani ( ) 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 19 66 19 67 19 77 19 79 19 83 19 84 19 85 19 86 19 87 19 88 19 89 19 90 19 91 19 92 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 rata natalitaii rata mortalitatii Aceasta oscilatie si scadere relativa a natalitatii este determinata de o serie de procese sociale, specifice perioade, care au dus implicit la reducerea fertilitatii feminine, in principal la rupele de varsta intre 18 si 23 de ani. Am putea astfel aprecia printre factorii de influenta negativa asupra natalitatii si o serie de fenomene ca. explozia scolara, prelungirea duratei procesului de instruire si implicit cresterea numarului de elevi. Valoarea din 1998 reprezinta probabil cea mai scazuta valoare pe timp de pace datorita reducerii ratelor generale de fertilitate, planificarii familiale si mai ales cresterii ratei mortalitatii in randul femeilor aflate in varsta fertila (15 49 de ani).O alta cauza a scaderii natalitatii este antrenarea femeilor in activitati economico-sociale, cat si schimbarea comportamentului demografic al populatiei in sensul reducerii voite a numarului de nasteri. 3.3.2. Mortalitatea Mortalitatea, indicator demografic, semnifica frecventa deceselor pe o perioada determinata in cadrul unei populatii si este factor determinant, alaturi de fertilitate si migratie, in dinamica si structura populatiei. Mortalitatea a avut o evolutie oscilanta atat in totalitate cat si pe sexe si grupe de varsta. Prezinta diferentieri la nivelul celor trei comune: In Maneciu cea mai scazuta valoare a ratei mortalitatii a fost de 6,34 in 1977, iar cea mai ridicata de 11,70 in 1997, in rest s-a mentinut intre 9,94 si 10,60.In anul 2000, valoarea a scazut la 8,70 fata de 11,10 in 1999. In Izvoarele, cea mai scazuta valoare a ratei mortalitatii a fost de 8,96 in 1966, iar cea mai ridicata de 13,10 in 1997, acelasi an ca si in cazul comunei Maneciu. In ceilalti ani, respectiv 1967 2000, rata mortalitatii a fost cuprinsa intre 9,22 si 12,50.In anul 2000 valoarea a scazut la 10,60 fata de 12,80 in 1999. In Teisani cea mai scazuta valoare a ratei mortalitatii a fost de 8,71 in 1989, iar cea mai ridicata de 17,42 in 1992, in rets s-a mentinut intre 11 si 12.In anul 2000, spre deosebire de celelalte doua comune, valoarea a crescut la 15,20, fata de 11,90 in 1999. Rata generala a mortalitatii a crescut ca urmare a imbatranirii populatiei si a degradarii vietii economice si sociale. Mortalitatea masculina este mai mare decat cea feminina, mortalitatea masculina fiind cauzata de unele profesii cu un coeficient mai mare de risc si de practici daunatoare. Cauzele deceselor sunt multiple, pe primele locuri situandu-se bolile aparatului circulator, bolile aparatului respirator, accidentele si bolile aparatului digestiv, tumorile. 3.3.3. Mortalitatea infantila Mortalitatea infantila este un indicator specific dupa varsta, exprimand intensitatea sau frecventa deceselor sub 1 anin interiorul populatiei, fiind analizat pentru perioada 1966 2000 pe baza datelor statistice oferite de autoritatile locale. Mortalitatea infantila influenteaza in mod direct structura pe grupe de varsta a populatiei si respectiv resursele de munca. Aceasta constituie un indicator de baza al nivelului de dezvoltare de civilizatie si de viata a populatiei. In comuna Maneciu cea mai mica valoare a mortalitatii infantile s-a inregistrat in anii 1991 si 2000 fiind de 0,1, iar cea mai ridicata in 1978 fiind de 14,1. Evolutia mortalitatii infantile in comuna Maneciu ( ) 16.0 14.0 12.0 10.0 8.0 6.0 4.0 2.0 0.0 0.7 2.5 2.9 1.7 1.9 2.7 0.2 0.1 0.2 0.5 0.2 0.4 0.3 0.1 7.7 10.4 14.1 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1977 1978 1990 1991 1992 1996 1997 1998 1999 2000 In comuna Izvoarele cea mai mica valoare a mortalitatii infantile a fost, ca sin cazul comunei Maneciu, de 0,1 si s-a mentinut, cu mici exceptii, din 1977 pana in 2000 la acelasi nivel. cea mai rdicata valoare a fost de 10,4 si sa inregistrat in anul 1972. Evolutia mortalitatii infantile in comuna Izvoarele ( ) 12.0 10.0 8.0 6.0 4.0 2.0 0.0 0.8 3.1 2.1 1.4 1.5 0.7 0.1 0.1 0.1 0.3 10.4 0.1 0.1 0.3 0.1 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1977 1991 1992 1996 1997 1998 1999 2000 In comuna Teisani, cea mai scazuta valoare a mortalitatii infantile a fost de 0,2 si s-a mentinut constanta pe parcursul a cinci ani, espectiv 1992 2000.Cea mai ridicata valoare, insa mult mai mica comparativ cu celelalte doua comune, a fost de 2,9 in anul 1967. Evolutia mortalitatii infantile in comuna Teisani ( ) 2.9 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1977 1992 1996 1997 1998 2000 1.4 1.6 0.9 0.6 0.4 0.6 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 3.3.4. Sporul natural Factor determinant in asigurarea reproductiei largite a resurselor de munca si pe aceasta baza a cresterii economice, sporul natural al populatiei reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate, fiind influentat de un intreg complex de factori naturali, economici si sociali, care determina fluctuatii de la o perioada la alta. Datorita liberalizarii divorturilor si diminuarii natalitatii, sporul natural s-a redus in 1966 la 50 - valoare considerata periculoasa pentru cresterea potentialului de forta de munca al comunelor. Atunci, prin decretul din 1966, sau interzis avorturile, iar sporul natural a atins brusc valor de 225 in Maneciu, 147 in Izvoarele si 87 in Teisani ( 1966 1967 ). Ulterior valorile s-au inscris pe o traiectorie descedenta datorita inrautatirii conditiilor socio economice. Dupa 1989 prin agravarea crizei politico economice si sociale, a liberalizarii avorturilor, valorile sporului natural au scazut foarte mult, iar incepand cu anul 1991 a devenit negativ, in comuna Izvoarele fiind de -9 in timp ce in comuna Maneciu inregistra valori negative din anul 1998, respectiv de 12.O situatie aparte s-a intalnit in comuna Teisani, unde sporul natural era negativ din 1984, cand inregistra o valoare de -18 pentru ca in 1992 sa scada, ajungand la -30. In anul 2000 sporul natural a avut valori pozitive in toate cele trei comune. Bilantul natural Bilantul natural s-a analizat pe o perioada de 34 de ani (1996 2000) iar evolutia sa urmareste, in general, aceeasi linie cu cele ale ratelor de natalitate si mortalitate, stabilitatea locuitorilor. 3.4. MISCAREA MIGRATORIE A POPULATIEI Evolutia populatiei comunelor ca si dezvoltarea asezarilor omenesti, poarta amprenta migratiei populatiei venita aici din Tara Barsei si tinuturile secuiesti. Aceasta migratie a fost determinata de cauze social politice cat si cauze economice (migratia lenta legata, de transhumanta). Ca dovezi ale acestei deplasari sunt unele toponime existente in zona: Maneciu Ungureni, Maneciu Pamanteni, s. a.sau unele ce provin din timpurile de dincolo de Carpati. Tot in categoria deplasarilor definitive se incadreaza si migratia spre comuna a unor locuitori de la campie in preajma improprietarilor din anul 1964. In ultimele decenii sensul migratiilor s-a schimbat prin deplasarea unei parti a populatiei comunelor catre mediul urban ca urmare a dezvoltarii industriare si edilitare a oraselor. O mai mare amploare a luat acest fenomen intre anii 1989 1991, cand numarul celor ce au plecat din satele Costeni, Chiciureni, Cernesti, Chiritesti si Bughea de Sus, a crescut ca urmare a stabilirii lor mai aproape de caile de comunicatie necesare pentru deplasarea lor la locurile de munca. In cadrul miscarii migratorii, in prezent, ponderea cea mai mare o au deplasarile zilnice catre locul de munca. Deplasarea zilnica a fortei de munca este dirijata mai ales catre ramurile industriale si nu numai din Ploiesti, Boldesti Scaieni, Valenii de Munte, Plopeni sau Brazi. Aceste deplasari cu o structura variata, forta de munca fiind atrasa catre diverse activitati economice, comerciale, etc. Aceasta deplasare catre si dinspre locul de munca este avantajata de existenta caii ferate Ploiesti Maneciu ca si a drumului national Ploiesti Brasov. Pana in anul 2000 forta de munca folosea mai ales deplasarea pe calea ferata, pe aceasta zilnic 12 perechi de trenuri care aveau si vagoane etajate de mare capacitatea. In prezent circulatia trenurilor s-a redus la 3 perechi pe zi, un rol important avandu-l acum microbuzele existente pe traseul Maneciu Valenii de Munte si Valenii de Munte Ploiesti. Forta de munca din satul Maneciu Pamanteni si chiar Costeni foloseste statia CFR Maneciu Pamanteni, iar cea din restul satelor comunei Maneciu foloseste statia CFR Maneciu are este si capat de linie. Conditii mai grele de naveta au cei din satul Chiciureni, distanta pana la statie fiind de 2 4 km. cu drunuri destul de greu practicabile mai ales in timpul ploios. Forta de munca din comuna Izvoarele foloseste statia CFR Izvoarele, iar forta de munca din comuna Teisani foloseste statia CFR Teisani. O problema dificila a ramas si cea pivitoare la durata de deplasare cu trenul, care la ora ctuala este nesatisfacatoare, astfel cei 50 de km. de la Maneciu la Ploiesti sunt parcursi in aproximativ 2 ore din cauza statiilor dese si a conditiilor tehnice necorespunzatoare a caii ferate, ceea ce face ca viteza de deplasare a trenurilor sa fie inca mica. Daca se tine cont si de faptul ca se mai mareste durata deplasarii de la statia CFR pana la locuinta sau pana la intreprindere, aceasta are influenta negativa asupra randamentului in productie a celor ce fac naveta. De aceea foarte multi navetisti prefera ca mijloc de transport microbuzele, avantajele fiind un confort ridicat si timpul necesar deplasarii mai redus, iar dezavntajul este costul mai ridicat in raport cu tariful trenurilor. Miscarea migratorie a fost analizata in cadrul celor trei comune pentru un interval de 20 de ani (1980 2000), si au aparut diferentieri de la o comuna la alta. Sporul migrator in comuna Maneciu a avut o evolutie oscilanta, fiind negativ din anul 1980 pana in 1999 cu exceptia a 3 ani. 1986 (1,12), 1992 (2,175) si 1996 (0,260.Cea mai ridicata valoare negativa s-a inregistrat in anul 1990, respectiv -15,32.In anul 2000, sporul migrator a fost pozitiv (2,96), crescand fata de anul 1994 cu 5,04. Miscarea migratorie in comuna Maneciu ( ) (1980-2000) 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 1981 1980 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1996 1997 1998 1999 2000 sositi plecati Sporul migrator in comuna Izvoarele a fost negativ din 1980 pana in 1984, apoi timp de doi ani (1985, 1986) a fost pozitiv. Ulterior s-a inregistrat un nou regres, timp de sapteani, intre 1987 si 1996, cu cel mai ridicat spor negativ in anul 1990, respectiv -27,77 - situatie intalnita si in comuna Maneciu. In anul 1997 numarul celor sositi a fost egal cu numarul celor plecati. Din 1998 sporul migrator a devenit pozitiv, insa valorile au scazut treptat de 7,50 in 1998 la 6,71 in 1999 si 5,13 in 2000. Miscarea migratorie in comuna Izvoare1980-2000 ( ) 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 sositi plecati Sporul migrator in comuna Teisani a fost negativ intre anii 1980 1992, cel mai ridicat spor negativ inregistrandu-se, ca sin in celelalte comune, tot in anul 1990, respectiv -25,12.In anii 1996 si 1997 sporul migrator a fost pozitiv, respectiv 1,72 si 0,74 pentru ca in urmatorii ani sa scada sub 0.In anul 2000 a devenit pozitiv, respectiv 15,00, crescand cu 18,75 fata de anul precedent. 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 1981 1988 2000 1980 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1989 1990 1991 1992 1996 1997 1998 1999 sositi plecati 19 80 19 81 19 82 19 83 19 84 19 85 19 86 19 87 19 88 19 89 19 90 19 91 19 92 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 Miscarea migratorie in comuna Teisani () (1980-2000) 3.4. DENSITATEA POPULATIEI Distributia geografica a populatiei in Valea Teleajenului a fost determinata de o serie de factori naturali, istorici si social-economici. Factorii naturali au avut initial un rol hotarator in raspandirea populatiei in acest teritoriu. Inceputurile sale se gasesc in avantajele create de conditiile naturale: o clima relativ blanda, terenuri roditoare, facilitati de aparare asigurate de altitudinile si pasurile existente. Gradul sau intensitatea de populare a unui anumit teritoriu se poate aprecia cu ajutorul densitatii, prin raportarea numarului de locuitori la o anumita suprafata. Desfasurarea normala a vietii sociale si economice intr-o anumita zona, caracterizata prin existenta unor elemente proprii de ordin geografic, istoric, nu poate avea loc daca efectivul si densitatea populatiei nu au atins un prag minim. Densitatea medie a populatiei exprima raportul cantitativ dintre numarul locuitorilor si intreaga suprafata a teritoriului respectiv. De regula densitatea medie a populatiei intr-un mediu rural dezvoltat echilibrat variaza intre. loc./ha. Prin inaltul grad de populare, valea Teleajenului obtine o insemnata pondere in populatia judetului. Comunele studiate ca si alte localitati de pe Valea Teleajenului au o densitate relativa medie a populatiei, o mare parte din suprafata lor fiind acoperita cu paduri sau acoperita de munti si dealuri. In Maneciu densitatea populatiei este de 48,5 loc./km, iar in comuna Izvoarele aceasta aproape se dubleaza, fiind de 93,6 loc./km. Cea mai mare densitate se inregistreaza in comuna Teisani, unde este de 136,7 loc./ha. Rezulta ca densitatea zonei studiate este de 92,9 loc./km. 3.6. STRUCTURA POPULATIEI 3.6.2. Structura social economica Analiza acestei structuri s-a realizat dupa criteriul participarii la activitatea economica: populatia activa ( ocupata si neocupata ), populatia inactiva. Pe plan international ONU a recomandat incadrarea tuturor activitatilor economice si a populatiei active intr-un numar limitat de ramuri: agricultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, industrie extractiva, industrie prelucratoare, constructii si lucrari publice, electricitate, gaz, apa si servicii sanitare, comert, banci, asigurari, afaceri, transporturi si comunicatii, servicii. Analiza structurii populatiei active pe ramuri arata ca predomina populatia ocupata in industrie fata de cea ocupata in agricultura sau in alte ramuri. In comuna Teisani, populatia ocupata in industrie detine 50,9. Atragerea populatiei active in agricultura apare mai mare in satul Maneciu Pamanteni, forta de munca de aici formand membrii societatii SC Valea Mare. O situatie similara se intalneste si in comuna Teisani, unde populatia ocupata in agricultura detine 23,3 din totalul populatiei active, situandu-se pe locul doi la nivelul comunei si al regiunii analizate. In Teisani populatia ocupata in agricultura formeaza membrii a trei societati: SC PRESPAJ SRL, SC SERAGINELA SRL si SC LUCEAFARUL SRL. Apare si populatia activa atrasa in industria oraselor judetului si chiar in unitatile industriale din cele trei comune, in special SEPPL Maneciu cu 1300 salariati din care 20 sunt navetisti, SC APASCO SA cu 300 salariati, ROMCIF FIENI Sectia Teisani cu 104 salariati etc. Pe sexe, barbatii detin peste 80 din populatia ocupata in industrie, pe cand femeile detin o pondere mai ridicata ( 41 ) doar in ceea ce priveste populatia ocupata in agricultura. Ppocentul populatiei ocupata in alte ramuri difera de la o comuna la alta. Astfel in Maneciu, dupa populatia ocupata in industrie, care este majoritara (42,7 ) urmeaza populatia ocupata in constructii, cu valori mult mai reduse decat pricipalul domeniu de activitate doar 14,7 - valoare ce depaseste, insa, ponderea populatiei ocupata in agrucultura cu 1,1. Transporturile si telecomunicatiile reprezinta un alt domeniu de activitate, ce concentreaza 10 din totalul populatiei active al comunei Maneciu, celelalte ramuri de activitate insumand 16,6 din populatia activa. FIGURA In comuna Izvoarele, situatia este putin diferita de cea intalnita in comuna Maneciu. Cea mai mare pondere o detine tot populatia ocupata in industrie cu 37,5, dar pe locul doi se afla populatia ocupata in agricultura cu 23,6. Urmeaza transporturile si telecomunicatiile, care concentreaza 13,1 din populatia activa a comunei, domeniu precedat de constructii, in cadrul carora lucreaza 11,3 din populatie. Celelalte ramuri de activitate insumeaza 14,2 din totalul persoanelor active ale comunei. Structura populatiei active in comuna Izvoarele (1992) 14.2 13.1 23.6 agricultura industrie constructii transporturi si telecomunicatii 11.3 37.5 alte activitati si servicii Aceeasi situatie existenta in comuna Izvoarele, se intalneste si in comuna Teisani, singura deosebire fiind reprezentata de nivelul valorilor. Astfel, procentul populatiei ocupata in ramurile de activitate este: 50,9 in industrie, 23,3 in agricultura, 7.4 in transporturi si telecomunicatii, 6,9 in constructii si 11,2 in alte ramuri. FIGURA Populatia activa antrenata in industrie se datodeaza in primul rand prezentei municipiului Ploiesti principalul focar de convergenta economica al judetului Prahova. Numarul mic de locuri de munca in comune si vecinatatea cu orase industriale ca Valenii de Munte, Boldesti-Scaieni, sunt factori care vor determina dezvoltarea limitata pe ansamblu, dar implicit vor conduce la consolidarea gospodariei individuale si la dezvoltarea agriculturii si pomiculturii practicate fie pe loturi, fie in asociatii. Majoritatea activilor se deplaseaza pe calea ferata sau cu microbuzele catre Ploiesti si orasele de pe Valea Teleajenului, astfel ca toate satele comunelor au pe langa functiile proprii si rol de asezare dormitor pentru fortele de munca din industrie. Cresterea numarului locurilor de munca se estimeaza prin: cresterea numarului de unitati cu capital privat dezvoltarea sectorului agrozootehnic dezvoltarea turismului si agroturismului dezvoltarea sectorului de servicii dezvoltarea sectorului de constructii Aceasta majorare a locurilor de munca va reduce deplasarile pendulare pentru munca. In anul 1992 numarul persoanelor in cautarea primului loc de munca a fost: 257 in Maneciu, 154 in Izvoarele, 98 in Teisani. Populatia inactiva reprezinta in comuna Maneciu 59,8 din totalul populatiei, in timp ce in comuna Izvoarele aceasta este de 60,4, valoare mai mare cu 0,6. In comuna Teisani ponderea populatiei inactive este mai mica (58,7 ) in raport cu celelalte doua comune, insa diferenta nu este semnificativa. TABEL Pe cele trei comune structura populatiei inactive se prezinta astfel: in Maneciu: 29,4 elevi si studenti 26,3 pensionari 25,1 persoane casnice 18 intretinuti de alte persoane 0,02 intretinuti de stat 0,9 alte situatii. Pe sexe, populatia masculina inregistreaza valori mai mari decat populatia feminina in toate categoriile mrntionate cu exceptia grupei persoanelor casnice, unde femeile detin suprematia cu 1678 persoane fata de 23 de barbati casnici. In Izvoarele: 26 elevi si studenti 29,4 pensionari 25 persoane casnice 18,4 intretinuti de alte persoane 0,07 intretinuti de stat 0,9 alte situatii. Ca si in comuna Maneciu, pe sexe, populatia masculina inregistreaza valori mai ridicate decat populatia feminina, exceptiile fiind reprezentate de categoriile: persoane casnice si intretinuti de stat, unde ponderea este inversa. In Teisani: 24,8 elevi si studenti 34,5 pensionari 18,8 persoane casnice 13,9 intretinuti de alte persoane 0,03 intretinuti de stat si 0,7 alte situatii. Populatia masculina detine o pondere mai mare decat cea feminina in cadrul pensionarilor, al intretinutilor de alte persoane si in alte situatii. Femeile detin suprematia in randul persoanelor casnice cu o pondere de 99,5 din total. 3.6.3. STRUCTURA ETNICA, LINGVISTICA SI CONFESIONALA Elementul etnic, lingvistic si cel religios sunt trei elemente, care in zona studiata, nu inregistreaza o diversitate structurala, neavand o influenta mare asupra istoriei celor trei comune. Populatia dupa limba materna este in exclusivitate romana. Structura etnica a fost analizata la nivelul anilor 1977 si 1992 pentru a se face o comparatie. Astfel in cele trei comune observam o pondere predominanta a romanilor, aceasta crescand in intervalul de timp 1977-1992. Pe langa romani mai traiesc in proportii foarte mici romi ( in Izvoarele si Maneciu ), dar si alte nationalitati ca: ucrainieni, maghiari, germani, rusi (lipoveni ). Structura etnica in comuna Maneciu -197799.93 100 80 60 40 20 0 romani alte nationalitati 0.07 Structura etnica in comuna Maneciu -199299.8 100 80 60 40 20 0 romani alte nationalitati 0.2 Structura etnica in comuna Izvoarele -197799.95 100 80 60 40 20 0 romani alte nationalitati 0.05 Structura etnica in comuna Izvoarele -199299.23 100 80 60 40 20 0 romani alte nationalitati 0.77 STR TEISANI 1977 Structura etnica in comuna Teisani -1992100 100 50 0 1 In ceea ce priveste structura confesionala, aceasta a fost analizata la nivelul anului 1992 si s-a constatat predominarea populatiei ortodoxe in toate cele trei comune, ceea ce era si firesc, tinandu-se cont de structura etnica a populatiei. Dupa ortodocsi, cea mai mare pondere o detin adventistii. Mai exista si alte religii, dar au mai putini reprezentanti. Dintre acestea putem enumera: religia baptista, penticostala, crestina dupa evanghelie, romano-catolica, musulmana, crestina de rit vechi, greco-catolica. Exista intr-un numar foarte redus si persoane fara religie. Structura confesionala in comuna Maneciu -199298.1 100 80 60 40 20 0 ortodoxi alte religii 1.9 Structura confesionala in comuna Izvoarele -199299.6 100 80 60 40 20 0 ortodoxi alte religii 0.4 Structura confesionala in comuna Teisani -199299.5 100 80 60 40 20 0 ortodoxi alte religii 0.5 3.6.4. GRADUL DE INSTRUIRE AL POPULATIEI Calitatea fondului uman, exprimata in primul rand prin structura si consistenta statutului instructiv educational, reprezinta elementul decisiv in orice etapa a dezvoltarii societatii. Mobilitatea profesionala precedata de mobilitatea pe linie instructiveducativa caracterizeaza in special componenta principala a populatiei, segmentul activ, indiferent daca ne referim la populatia activa stabila sau legala. Progresele obtinute in ultimele decenii s-au concretizat in cresterea procentuala a stiutorilor de carte, care in anul 1992 reprezentau 94,9. analfabetii avand o pondere de 5,03. Tabel In ceea ce priveste analiza nivelului scolilor absolvite in anul 1992, se constata ca cea mai mare pondere o au persoanele care au absolvit scoli primare, respectiv 34,6, apoi persoanele care au absolvit gimnazii, scoli generale si prima treapta de liceu, cu 30,3, dupa care urmeaza persoanele care au absolvit scoli profesionale si complementare sau de ucenici cu 15,4. Se observa ca doar jumatate din persoanele care au terminat gimnaziul au optat pentru alta forma de invatamant. Acest lucru este frecvent intalnit la sate si se datoreaza faptului ca parintii din mediul rural nu pun accent prea mare pe nivelul de scolarizare al copiilor preferand ca acestia sa-i ajute la treburile gospodariei, decat sa-si continue studiile. Principala forma de invatamant preferata dupa absolvirea gimnaziului este scoala profesionala si nu liceul, ponderea absolventilor de liceu fiind doar de 11,2. Doar 23 din persoanele care au terminat liceul, au continuat studiile optand fie pentru scoli postliceale de specialitate si tehnice de maistri - in cadrul carora ponderea absolventilor a fost de 1,3 din totalul populatiei in varsta de 12 ani si peste, fie pentru institutii de invatamant superior - unde ponderea absolventilor a fost de 1,37. Reteaua de invatamant a celor trei comune cuprinde 23 de unitati de invatamant. din care 12 gradinite de copii, 10 scoli de invatamant primar si gimnazial si un liceu. Exista 82 salile de clasa si cabinetele scolare, 8 laboratoare scolare si 8 ateliere scolare. Personalul didactic este reprezentat de 211 persoane, din care 27 in invatamantul prescolar, 135 in invatamantul primar si gimnazial ( respectiv 54 invatatori si 81 profesori ), 49 in invatamantul liceal. CAPITOLUL IV ECONOMIA 4.1. ACTIVITATEA AGRICOLA 4.1.1. Modul de utilizare a terenurilor Faptul ca timpuri mai vechi valea Teleajenului a fost populata a avut drept urmare o accentuata interventie a omului in peisajul geografic. au fost defrisate unele suprafete de padure pantre a face loc pasunilor si a unor terenuri agricole dar si pentru nevoile de lemn pentru costructii si foc. Au ramas totusi intinse suprafete inpadurite mai ales ca taierile au fost urmate de plantari de puieti, mai ales de rasinoase, in cadrul Ocolului Silvic Maneciu. Exista insa si terenuri cu pasune si fanete, de aceea cresterea animalelor joaca rol important in preocuparea locuitorilor din satele comunelor. Fertilitatea terenurilor agricole existente, este moderata spre slaba, aceasta necesitand administrarea de ingrasaminte organo - minerale combinate cu ingrasaminte, chimice avand in vedere ca peste 25/ din soluri nu au suficient azot si 68/ din soluri nu au suficient fosfor. Conditiile pedoclimatice sunt propice dezvoltarii pomiculturii pentru meri, peri, gutui, pruni, nuci etc. Vegetatia zonelor impadurite aflate sub administrarea Ocolului Silvic Valenii de Munte si Maneciu, este compusa din: stejar, ulm, carpen, frasin si diferiti arbusti ca: paducelul, alunul si vegetatia de pasune. Suprafata agricola reprezinta 31,7/ din suprafata totala a celor trei comune. Cea mai mare pondere in cadrul suprafetei agricole este detinuta de pasunile naturale ( 62,8/ ). Un rol insemnat il au si fanetele naturale, mult mai reduse insa, comparativ cu pasunile naturale. Ele reprezinta 18,1/ din suprafata agricola si sunt urmate cu 12,8/ de arabil. Pe ultimul loc cu 6,08/ se afla livezile. Realizand o comparatie intre anii 2000 si 1996 cu privire la structura fondului funciar agricol, observam ca suprafetele arabile si fanetele naturale sau mentinut la acelasi numar de hectare, in timp ce pasunile naturale au fost extinse cu 24 ha si suprafata livezilor a fost restransa tot cu 24 ha. Terenurile arabile ocupa a suprafata redusa si sunt amplasate mai ales pe podurile teraselor, ocupand 1393 ha. In prezent, din totalul de 23643 ha ale suprafetei comunei Maneciu, padurile ocupa ponderea cea mai mare 16852 ha. Ele se gasesc raspandite mai ales in partea de nord a comunei in bazinul Teleajenului pe versantii muntilor cat si al dealurilor subcarpatice. Se gasesc atat paduri de conifere cat si de foioase sau amestecate, cu speciile de arbori caracteristice. Pasunile si fanetele ocupa si ele suprafete importante: 6795 ha si respectiv 1963 ha. Calitatea pasunilor si fanetelor este in general buna. In covorul ierbos predomina trifoiul marunt ( Medicage lupulina ), paiusa ( Agrostis termis ), pirul gros ( Cynodon dactylon ) etc. Pantele dealurilor cu orientare estica mai ales fruntile si chiar podurile de terasa sunt ocupate de livezi. Pprdomina prunul, aceasta cultura avand traditie indelungata in bazinul Teleajenului. Prunul apare razlet si prin fanete facandu-se o dubla folosire a terenurilor cu obtinerea atat de fructe cat si de fan. Terenurile neproductive sunt situate mai ales in lunca Teleajenului si pe celelalte vai acoperite cu pietrisuri sau in muntii mai inalti. Numarul de gospodarii in 2000 era de 7414, deci rezulta in medie o suprafata agricola de 1,45 ha/ gospodarie, fata de media pe judet de 1, 37 ha/ gospodarie si cea pe tara de 2,28 ha/ gospodarie. Atat cultura plantelor cat si cresterea animalelor se practica in prezent in gospodariile individuale si partial in cadrul urmatoarelor societati: SC PRESPAJ SRL SC SERAGINELA SRL SC LUCEAFARULSRL SC Valea Mare ( Maneciu Pamanteni ) Ocolul silvic ( Maneciu ). Suprafata agricola si neagricola in comuna Maneciu -2000- 1.5 17.3 4.8 1.2 arabil pasuni fanete livezi supraf. Neagricola 75.2 Suprafata agricola si neagricola in comuna Izvoarele -2000- 6.8 22.1 arabil pasuni fanete livezi supraf. Neagricola 64 5.1 2 Suprafata agricola si neagricola in comuna Teisani -2000- 23.4 17.9 arabil pasuni fanete 8.2 15 35.3 livezi supraf. Neagricola 4.1.2. Structura culturilor Principalele culturi sunt: cerealele, cartofii, legumele si plantele tehnice. Mai mult de jumatate din suprafata arabilului este ocupata de cereale. Pe locul doi se afla cultura cartofului, aceasta reprezentand 26,7/ din suprafata arabila, fiind urmata cu 9,6/ de cultura legumelor. O pondere foarte mica este detinuta de plantele tehnice, reprezentate prin floarea soarelui, cultivata in cadrul comunei Teisani. Aceast cultura ocupa 20 ha, ceea ce reprezinta 1,8/ din arabil. Dintre toate plantele, porumbul gaseste conditii optime de dezvoltare, detinand suprematia atat la nivelul productiei ( 1085 tone ) cat si ca suprafata ocupata ( 619 ha ) in cadrul arabilului. Efectuand o comparatie intre anii 1966 si 2000 in ceea ce priveste suprafata ocupata de principalele culturi, observam o restrangere a acesteia in cazul cerealelor si o extindere in cazul cartofului si legumelor. Analizand aceasta perioada si sub aspectul productivitatii, constatam o scadere la nivelul tuturor culturilor existente. Cultura graului in anul 2000 ocupa o suprafata de 20 ha, fata de 42 ha in 1996, productia globala in 2000 fiind de 62 tone. Cultura cartofului ocupa 283 ha amplasate in cadrul comunelor. Conditiile pedoclimatice permit obtinerea de productii mari 2975 tone la nivelul anului 2000. Livezile ocupa 658 ha. Ponderea o detine prunul si marul. Ca urmare a bunei intretineri a livezilor prin lucrari de taiere, combaterea daunatorilor si prin ingrasaminte, pomii rodesc an de an dand productie mare 1914 tone fructe. Activitatea agricola desfasurata in gospodariile taranilor si ale producatorilor individuali este variata, fiecare familie incearcand sa cultive pe suprafata detinuta o diversitate de plante necesare pentru consum. Teisani 1996 (ha) Suprafata arabila (ha) Pasuni naturale (ha) Fanete naturale (ha) grau si secara (ha) Porumb Cartofi 90 Floarea soarelui Legume 20 grau si secara Porumb Cartofi Legume Fructe Floarea soarelui Suprafata 28 37 885 1260 238 318 46 493 830 282 433 25 20 70 2243 525 1024 440 15 243 2000 2243 525 1036 440 15 237 - Izvoarele 1996 2704 517 1663 380 335 70 288 133 40 1173 910 739 847 480 1074 479 627 50 2000 2704 517 1663 380 Maneciu 1996 5866 351 4084 1143 27 195 75 25 27 972 1275 309 1195 60 16 112 1053 452 854 2000 5866 351 4096 1143 5 94 80 - Total 1996 10813 1393 6771 1963 42 773 235 2000 10813 1393 6795 1963 20 619 283 20 85 64 5088 3445 1286 2360 135 62 1085 2957 1213 1914 - - - - 28 totala 2928 7501 23643 34072 4.1.3. Cresterea animalelor Este o ramura importanta a agriculturii si are traditii in aceasta zona. Sectorul zootehnic este compus din: 7717 capete ovine rasa tigaie din care sau obtinut in 2000 18160 kg lana 2337 bovine, acestea fiind din rasa bruna caracteristica bazinului Teleajenului 4554 porcine. Cele mai numeroase sunt pasarile - 82256 in 2000 cu o productie de 4530 mii buc. oua. O pondere importanta o au ovinele, al caror numar s-a redus aproape la jumatate din 1996 pana in 2000. O usoara scadere s-a inregistrat si in cazul bovinelor, in schimb numarul porcinelor s-a mentinut relativ constant. O pondere mica o detin cabalinele. Baza furajera o formeaza fanetele si pasunile de pe valea Teleajenului si a afluentilor acestuia. Se au in vedere lucrari de prevenire si combatere a eroziunii, dar este necesara si rationalizarea pasunilor pentru protejarea covorului vegetal. Ovinele folosesc vara si pajistile alpine din muntii Bobu, Ciucas sau Clabucet. Pe perioada de iarna se folosesc ca furaje fanul obtinut prin uscarea ierburilor si a lucernei sau a cocenilor de porumb. Prin cresterea animalelor locuitorii isi asigura in mare masura produse necesare in gospodarie iar prin contractarea cu statul a unor animale sau produse animaliere obtin venituri importante. Cresc mai ales ovine si bovine. Pe timpul verii bovinele pasuneaza pe izlazul comunal situat in bazinul vaii Teleajenului. Productia totala de lapte in 2000 a fost de 47824 hl. Ovinele pasuneaza pe pajistile alpine din muntii Bobu Mare, Ciucas, Grohotis sau Clabucet. In timpul iernii, ovinele si bovinele sunt hranite cu fan, coceni si alte produse obtinute in gospodariile populatiei. Numar animale (capete) Bovine Porcine Teisani 1996 2000 880 1500 745 2014 Izvoarele 1996 815 1265 2000 702 1450 Maneciu 1996 1333 1800 2000 890 1090 Total 1996 3028 4565 2000 2337 4554 Ovine Pasari Productia de carne vie (tone, gr) Productia de lapte vaca si bivolita(hl.) Productia de lana (kg. fizic) Productia de oua (mii buc.) 3520 15000 738 15000 7200 1400 3542 14350 347 12151 6000 1303 4085 18000 569 12296 5838 1860 2500 15906 568 16393 6160 1632 7200 37000 611 22753 7700 828 2675 52000 708 19280 6000 1595 14805 70000 1918 50049 20738 4088 7717 82256 1623 47824 18160 4530 Principalele disfunctionalitati ale agriculturii sunt: subutilizarea capacitatilor de productie agricola existenta lipsa fondurilor pentru dotarea agriculturii private si a agentilor de consultanta in domeniu insuficienta exploatare a potentialului de dezvoltare a sectorului zootehnic Dezvoltarea agriculturii Prin potentialul oferit de cadrul natural si de amplasament in teritoriu, precum si de pregatirea fortei de munca si traditiile locale, zona ar putea evolua ca important centru de productie agricola si alimentara. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare interventii prioritare: protectia si conservarea solului, padurilor si apelor ca sursa de dezvoltari economice ( agricultura si silvicultura ) propunerea unei agriculturi performante prin consultanta si asistenta manageriala si financiara promovarea unei politici de atragere a investitiilor de extindere a activitatilor economice locale, dar si de creare a unor activitati complementare compatibile cu potentialul local, cum ar fi: cultura cerealelor, morarit si panificatie microferme legumicole - depozitare conservarea si desfacerea produselor legumicole cultura porumbului si a plantelor furajere microferme zootehnice prelucrarea produselor animaliere ( abatoare, depozitare, conservare, desfacere prosuse ) protejarea mediului. Cresterea unor suprafete agricole plantate cu grau, cartofi sau plante furajere, ca si sporirea productiei medii la hectar pot aduce in perspectiva un plus de productii agricole. Ramurile de baza ale agriculturii in zona sunt pomicultura si zootehnia. Marirea suprafetei livezilor ca si marimea productiei medii la hectar prin folosirea unor soiuri mai rezistente si mai valoroase pot duce la sporirea productiei de fructe de circa zece ori. La fel, in zootehnie, sporirea numarului de animale si pasari va duce la o majorare importanta a productiei de carne, lapte, oua. De asemenea, un sector important este silvicultura, care prin activitatea de exploatare a lemnului asigura materia prima in sectiile de prelucrare. Dezvoltarea acesteia printr-o exploatare rationala a masei lemnoase si mentinerea echilibrului suprafetelor impadurite va face ca aceasta sa ramana ramura economica de baza. Legat de aceasta activitate organizata a vanatorilor si in special cu participarea internationala va aduce un aport financiar deosebit comunelor ( in special comunei Maneciu ). Reamenajarea fostei pastravarii a comunei Maneciu, ca si popularea cu peste a lacului de acumulare de la Plaietu ar readuce in actualitate alta activitate economica piscicultura. O alta pastravarie este cea de la Izvoarele. Toate acestea vor duce si la sporirea numarului de locuri de munca in agricultura. 4.2. ACTIVITATEA INDUSTRIALA Acest tip de activitate are in Valea Teleajenului traditie destul de veche. Inca de la inceputul secolului al XX - lea a fost infiintata Intreprinderea Forestiera Maneciu. Unitatile industriale se gasesc asezate in vetrele de sat si extravilan, in stransa concordanta cu suprafetele necesare pentru materii prime. Dintre aceste intreprinderi U. F.E. T.Maneciu a luat fiinta strans legat de factorii geografico-economici favorabili: Valea Teleajenului ca insemnata artera de circulatie existenta unor importante resurse de munca atat in cadrul acestor comune cat si in cadrul celor invecinate existenta unor importante resurse forestiere, pe teritoriul comunelor fiind mari suprafete impadurite. Toti acesti factori au dus la o insemnata dezvoltare a activitatii industriale. Inca din anul 1912 a luat fiinta societatea forestiera Drajna care exploata padurile din bazinul vaii Teleajenului, iar lemnul s-a prelucrat in fabrica de cherestea din Maneciu. Aceasta la inceput avea trei gatere, cinci circulare, sase aburitoare si fierastraie pe Teleajen si Telejenel. In 1914 productia ajunsese la 20000 m masa lemnoasa si lucrau 380 de muncitori din care 80 erau necalificati. Exploatarea intensa a padurilor a dus la degradarea terenurilor in toata zona Carpatilor de Curbura. Din anul 1972 a luat denumirea de U. F.E. T.Maneciu, iar in prezent se numeste S. E.P. P.L. Maneciu ( Sucursala de exploatare si prelucrare primara a lemnului ) amplasata in Maneciu Ungureni pe o suprafata de 10 ha cu 1300 salariati din care 20 navetisti. In anii reconstructiei socialiste s-a trecut la o remediere a fondului forestier si la o valorificare superioara a lemnului, atat prin tehnologia folosita in prelucrare cat si imbunatatirii calitative a directiilor in care este utilizat lemnul. Tot in anii constructiei socialiste s-au introdus noi schimbari si in structura conditiilor de transport. Inca din 1937 fusese construita linia ferata forestiera pe Teleajen pana la Cheia si pe Telejenel pana la Vama Buzaului pe distanta de 37 km. Aceste linii au fost desfiintate fiind inlocuite cu drumuri forestiere. O alta unitate industriala este Ocolul Silvic Maneciu cu suprafetele impadurite de pe care se exploateaza masa lemnoasa ce asigura materia prima necesara obtinerii unui numar important de sortimente care le produce S. E.P. P.L. Maneciu. Suprafata fondului forestier se ridica la 15069 ha din care peste 70 il ocupa foioasele iar restul rasinoasele. Ocolul silvic dispune de un important fond cinegetic. Totodata, se prevede reimpadurirea atat cu rasinoase cat si cu esente de foioase. Anual se recolteaza importante cantitati de fructe de padure printre care afine, zmeura, macese etc. Alte unitati industriale din Maneciu: SC APASCO SA amplasat n Mneciu Ungureni, pe o suprafa de 4 ha, are n prezent 300 salariai. Societatea este specializat n lucrri hidrotehnice, industriale i civile i i desfoar activitatea n diferite antiere de pe raza judeului i n afara lui. Regia autonom Apele Romne - amplasat n mneciu - ungureni i care are n administrare barajul i lacul de acumulare. Ocup o supraf de 7 ha i are 40 salariai. SC Electrocentrale Brazi amplsat n mneciu - Ungureni n aval de baraj. ocup o suprafa de 1 ha i are 40 salariai. Secii de prelucrare a lemnului i producie a mobilei - 2 secii cu capital privat: - n Mneciu Ungureni ocup o suprafa de 0,2 ha i are 20 salariai - n mneciu pmnteni ocup o suprafa de 0,2 ha i are 40 salariai Secii de debitat material lemnos - 2 secii cu capital privat: - n Mneciu ungureni ocup o suprafa de 0,15 ha i are 10 salariai - n Mneciu pmnteni ocup o suprafa de 0,15 ha i are 4 salariai Secia de confecionat cuie - cu capital privat amplasat n mneciu ungureni, ocup o suprafa de 0,1 ha i are 4 salariai. secii morrit i panificaie: - brutrie a cooperaiei de consum amplasat n mneciu ungureni, ocup o suprafa de 0,03 ha i are 14 salariai - brutrie cu capital privat amplasat n mneciu Pmnteni, ocup o suprafa de 0,02 ha i are 2 salariai - Unitate de morrit cu capital privat, amplasat n mneciu ungureni, ocup o suprafa de 0,02 ha i are 2 salariai Alte societi cu profil de exploatare, transport i prelucrarea lemnului: SETIL - Mneciu Ocolul Silvic Mneciu SC MOBI CORD IMPEX SRL SC GAROLEMN SA SC PROD IMPEX COM 93 SRL La unitile industriale i de construcii existente n comuna se propun msuri de reorganizare i retehnologizare n scopul rentabilizrii capacitilor existente. Pentru valorificarea resurselor localede pmnturi argiloase i piatra de calcar se propune realizarea unei Secii de fabricare de crmid i a unor cuptoare de var amplasate n satul mneciu pmnteni. Valorificarea calitii apelor de izvor se va face prin nfiinarea unei fabrici de bere amplasat n Mneciu Ungureni. nfiinarea acestor noi secii va duce la sporirea numrului locurilor de munc cu 40-50. Tot n satul Mneciu Ungureni este n curs de desfurare o aciune de explorare i cercetare a unor posibile zcminte de gaze naturale. rezultatele pozitive ale acestor cercetri vor crea posibilitatea apariiei unei noi ramuri industriale, cea extractiv - ca i a altor industrii de prelucrare sau vor mri gradul de confort al localitilor comunei. prin mrirea perimetrului intravilanului se va crea posibilitatea realizrii de noi locuine sau dotri necesare, ceea ce va duce la extinderea activitii n domeniul construciilor. n comun ativitile din ramura industriei mici i a serviciilor sunt extrem de reduse. se propune dezvoltarea unei industrii opionale n special pentru cei ce lucreaz n agricultur n perioadele friguroase cnd nu se lucreaz n cmp. de asemenea, organele locale vor trebui s ncurajeze prioritar persoanele private care vor s deschid ateliere de croitorie i de cismrie, care n prezent sunt deficitare n comun n Teisani in prezent, activitile industriale din comun se desfoar n urmtoarele uniti: SC ROMCIF SA Fieni - secia Teiani - Cerau, care are ca obiect de activitate concasarea rocii, confecionare prefabricate mici (bolari) i comercializare ciment. SC GREROM SA - funcioneaz cu mai multe activiti: preparare i comercializare aracet prelucrare i comercializare elemente din lemn pentru construcii n comun exist i cteva uniti de mic industrie: trei gatere, moar, confecii metalice. Se contureaz perspectiva de dezvoltare a micii industrii, mai ales n domeniul prelucrrii lemnului. n cadrul zonelor de locuit se pot nfina mici uniti de producie cu caracter meteugresc, artizanal cu condiia s nu fioe poluante i s nu necesite transporturi importante. 4.3. ACTIVITATEA COMERCIALA SI DE SERVICII Activitatea comerciala este efectuata prin unitati comerciale, repartizate in toate satele comunelor. Principalele unitati comerciale sunt magazinele alimentare, magazinele universale, restul fiind magazine satesti, chioscuri de desfacere a unor produse etc. De exemplu in comuna Teisani exista 25 de societati economice avand ca profil comertul ( SC ARAGON IMPEX SRL cu 3 angajati, SC VISUL SERV SRL cu 2 angajati, SC CARPATINUL SRL cu 15 angajati etc. ). In comuna Maneciu, cele mai importante societati cu profil comercial sunt: SC ELIOT SRL, SC MEDINA SRL, SC SMARALD SRL. Unitati din domeniul public si al serviciilor Institutiile publice existente in comuna Teisani sunt: in satul Teisani: primarie, politie, oficiu de posta, scoala generala 8 clase, camin cultural, biblioteca, gradinita cu 2 grupe, oficiu TELECOM, dispensar uman, dispensar veterinar, magazine generale, bodega, bufet in satul Olteni: Scoala generala, Gradinita 2 grupe oficiu posta punct sanitar magazine generale, bodega, bufet. in celelalte sate nu functioneaza institutii de utilitate publica. Exista doar cateva chioscuri pentru produse generale. Din analiza nivelului de dotare cu institutii si servicii publice, a rezultat ca satisfacatoare, in general, situatia actuala a dotarilor, atat in ceea ce priveste capacitatea, cat si starea fizica a constructiilor. Pentru urmatorii ani sunt necesare totusi cateva completari a retelei de institutii si dotari publice. - sala de sport la scoala generala din satul Olteni - piata agroalimentara sateasca (saptamanala) in satul Teisani In comuna nu exista spatii verzi publice, amenajate ca parc sau scuar, dar vegetatia existenta in intravilan si extravilan asigura din plin necesarul de spatii verzi pentru populatie in ceea ce priveste respectarea normelor de igiena, sanatate si potectia mediului. Nu sunt necesare perdele verzi de protectie deoarece nu exista si nu sunt propuse obiective care polueaza aerul. Se prevede amenajarea unor unitati sportive si de agrment de interes local si anume. - Amenajare baza sportiva pe terenul de sport din satul Olteni. - Amenajare baza de agrement in satul Teisani, pe malul Teleajenului, constand in. strand, terenuri de sport, punct comercial si alimentatie publica, grupuri sanitare si vestiare, spatii verzi amenajate, parcaje. In satul Teisani se afla in curs de realizare un observator astronomic, situat in nordul comunei. In comuna Maneciu: - Institutii publice. Consiliul local (Primaria), Politia, Oficiul PTTR, CEC, BRD, BANCOOP. - Unitati de comert. Cooperativa de consum dispune de magazine generale in toate satele componente ale comunei, in suprafata de 1910 mp. cu 35 de salariati. - Magazine particulare. SRL si societati familiale 115 cu 180 de salariati. - Piata agroalimentara in Maneciu Ungureni cu o suprafata de 240 mp. - Alte unitati de servicii. Ca urmare a analizei privind reteaua de servicii publice existente si avand in vedere optiunile populatiei si ale conducerii locale privind necesarul acestora, se propun urmatoarele dotari noi. finalizarea blocurilor de locuinte, la parterul carora urmeaza a fi realizate spatii comerciale si de servire - construirea scolii cu 12 sali de clasa si 4 laboratoare, propusa in zona centrala si pentru care exista proiect intocmit - realizarea unei gradinite cu 4 grupe in vecinatatea acestei scoli - extinderea pietei agroalimnetare - modernizarea si reutilizarea dispensarului uman din Maneciu Ungureni si realizarea unuia nou in Maneciu Pamanteni - infiintarea unui Notariat care sa deserveasca atat locuitorii comunei Maneciu cat si ai unor comune invecinate - construirea a doua Case de cult. una a cultului adventist de ziua a saptea si una a cultului baptist - oganizarea unui muzeu comunal - restaurarea monumentelor eroilor din satele Maneciu Ungureni si Maneciu Pamanteni. 4.4. CAILE DE COMUNICATIE 4.4.1. Circulatia rutiera Circulaia rutier se desfoar pe o reea de strzi existente avnd o arter principal drumul naional DN 1A Ploieti - Vlenii de Munte Mneciu - cheia - Braov, din care se ramifica o serie de strzi existente pe o parte i alta a acestei artere principale. Localitile se desfoar, n principal, n lungul druzmului naional DN1A ce asigur legtura comunelor i a satelor componente cu oraul Vlenii de munte (cel mai apropiat) cu oraul Ploieti (reedin de jude) spre sud, iar spre partea de nord cu oraul Braov. Celelalte artere de circulaie ale comunelor (implicit a satelor componente ale comunelor) se desfoar n marea majoritate pe partea estic a drumului naional DN1 A, unele au mbrcmini moderne, altele sunt doar mpietruite, n marea lor majoritate cu dou fire de circulaie. Drumul naional DN1A are partea carosiabil de 7 m, iar n perspectiv se prevede a fii lit la 14 m, cu acostamente, anuri i trotuare. traverseaz satele: Teiani, Malul Vnt, Homorciu, Izvoarele, mneciu - Pmnteni, Mneciu-Ungureni, Cheia. Principalele ci de comunicaie care leag comuna Teiani cu localitile din jur sunt: DJ 102 G - pornete din poiana Vrbilu - DJ 102 B - Vrbilu - Slnic - Teiani - DN1A. drumul este asfaltat i are stare de viabilitate medie DC 18 - pornete din DN14 (Vlenii de munte) - olteni - Teiani DJ102B. Drumul este asfaltat ntre Vleni i Olteni, mpietruit pe teritoriul satului Olteni i asfaltat pe 1, 105 km ntre Olteni i Teiani. Starea de viabilitate este medie i rea pe teritoriul satului Olteni. DC18 A - pornete din DN1A pn n satul Olteni. Drumul este mpietruit i are stare de viabilitate medie. DC17 - pornete din DJ102 B (gura Vitioarei) - Bughea de Sus - Olteni - drumul este mpietruiri doar pn la Bughea de Sus, n continuare spre Olteni fiind din pmnt. Principalele ci de comunicaie care leag comuna izvoarele cu satele componente sunt: DC19 - pornete din DN1A la homorciu n punctul Monumentul Eroilor n partea vestic strbtnd satul Homorciu i ajungnd la sat Schiuleti. Acest drum se modernizeaz, iar accesul spre Slnic va fi mai uor DC21 - se desprinde din DN1A sat Izvoarele i merge spre sat schiuleti - Crasna. Cheia are ca arter principal DN1A pe o lungime de circa 1, 5 km, adic de la intrarea n localitate dinspre ploieti i pn la bifurcaia DN1A nou cu ocolirea localitii i vechiul DN care merge n localitatea Cheia reprezentnd clar artera principal a acestei staiuni. Trama major a localitii este propus n marea majoritate pe trasee existente, plus tzrei strpungeri, n ideea obinerii unor artere de circulaie continue - sistem rentagular, eliminnd tronsoane tip fundtur, asigurnd o circulaie fluent, corespunztoare pe ct posibil unei localiti cu acest specific de staiune montan. Pentru artera principal DN1 vechi, ce strbate localitatea de la sud la nord, se propune amenajarea trotuarelor pentru pietoni pe ambele laturi, n ideea eliminrii conflictului ntre circulaia pietonal i auto, care n prezent se desfoar n totalitate pe partea carosabil. Locuri de parcare - cunoscnd faptul c n localitatea Cheia se nregistreaz la sfrit de spmn un aflux de circa 5-7 mii de turiti, din care pe timpul sezonului se suprapune i cu cei cvare stau n localitate n concediu, se propune amenajarea unor platforme de parcaje i staionare, n afara carosabilului actual, care s ofere turitilor - rtespectiv autovehiculelor, condiii normale de circulaie, parcare i staionare n zona central i n zonal vilelor de odihn. Se propune amenajarea unor parcri cu o capacitate de 350 - 400 locuri parcare n aceast staiune, iar n Mneciu - Ungureni s se amenajeze parcri cu o capacitate de cca. 250 locuri. In prezent locuitorii se pot deplasa din Valeni spre Maneciu sau invers cu ajutorul microbuzelor existente. Din Valenii de Munte spre Maneciu prima cursa este la ora 6.30, iar ultima la 20.30, si din Maneciu spre Valeni prima cursa este la ora 7.15, iar ultima la 21.30, cu plecari pe parcursul zilei din 30 de minute in 30 de minute Aspecte critice n desfurarea circulaiei Drumul naional DN1A are dou fire de circulaie cu acostamente, anuri de pmnt, n general, colmatate si necuratatein traversarea localitatilor nu are executate trotoare corespunzatoare-fapt ce face ca circulatia pietonala sa se desfasoare tot pe partea carosabila existenta, ingreunand circulatia auto generala si constituind pericole permanente de accidentari. Nu are prevazute alveole de retragere pentru diferite interventii in cazuri de defectiune, opriri etc. Lipsesc marcajele rutiere longitudinale, transversale, treceri de pietoni. Majoritatea drumurilor de legatura intre localitatile componente ale comunelor. chiar si unele care debuseaza in artera principala DN1A, sunt doar impietruite cu o stare de viabilitate necorespunzatoare. Sunt strazi principale in localitatile componente ale comunelor cum ar fi strada principala din statiunea Cheia - fostul drum national pana la executia variantei noi a DN1A ce ocoleste localitatea, care nu au trotoare, circulatia pietonala desfasurandu-se pe partea carosabila si in perioada sezonului turistic este o mare aglomeratie de pietoni si autovehicule care se stanjenesc reciproc, creand numeroase puncte de conflict, stagnari ale circulatiei si puncte categorice de posibile accidentari. Lipsa locurilor de parcare amenajate in afara carosabilului, duce la parcarea autoturismelor in lungul strazii, determinand implicit ingustarea spatiilor de circulatie si chiar blocarea circulatiei. Intersectiile DN1A cu CF Ploiesti - Maneciu care sunt la nivel, cu bariere ceea ce face ca oprirea vehiculelor cu ateptrile repetate s ngreuneze i s ntrzie circulaia autovehiculelor pe aceast poriune de drum naional. Propuneri pentru oganizarea circulaiei i a transportului n perspectiv pentru mbuntirea strii de viabilitate i a circulaiei n condiii sporite de confort i siguran, att pentru circulaia grea de mrfuri, transport n comun, precum i circulaia uoar dar important ca frecven a autoturismelor se propune urmtoarele: - mbuntirea strii de viabilitate a strzilor n trama major - organizarea i realizarea pe arterele de circulaie din zona central a trotuarelor pentru pietoni - organizarea i realizarea unor alveole n afara benzilor de circulaie curent pentru staiile de autobuz ct i pentru opriri temporare a altor autovehicule din circulaia general din diferite motive aprute pe traseu - pn la realizarea carosabilului l patru benzi de circulaie, se propune realizarea unei benzi suplimenatare pentru transportul greu, pe trosoanele de urcu(rampe) cu pante mari - deci dou benzi de urcare (rampe) i una de coborre (pante) - realizarea etapizat a unor pasaje superioare ale DN1a la intersecia cu calea ferat Ploieti - mneciu, pentru asigurarea unei bune fluene a circulaiei auto, eliminnd opririle i ateptrile vehiculelor. 4.4.2. Circulaia feroviar Se desfoar pe traseul Ploieti - Mneciu - Ungureni unde este cap de linie. Calea ferat are traseul apropiat de al drumului naional DN1A, trece i oprete prin toate localitile adiacente acestuia i reprezint principalul mijloc de transport pentru cltori, navetiti la locurile de munc i elevi la coli. interseciile dintre Dn1A i CF Ploieti-Mneciu sunt toate la nivel, prevzute cu bariere, ceea ce conduce la dese opriri i ateptri ale autovehiculelor la aceste bariere destul de dese. n zon exist 4 staii CF: - Teiani - Izvoarele - halta Mneciu-Pmnteni - gara mneciu - ungureni unde exist i un mic triaj, ce ocup o suprafa de cca. 3 ha pentru ntreaga activitate de specific. Numrul de curse dus-ntors este stabilit de forurile superioare de programare i conducere CF 4.5. RESURSELE TURISTICE SI VALORIFICAREA LOR 4.5.1. Tipuri de obiective 4.5.1.1. Obictive cultural-istorice 4.5.1.1.1. Monumente si situri arheologice Oferta turistica in acest domeniu nu este foarte bogata, dar este de mare valoare. In lungul vaii Teleajenului s-a descoperit vestigii ale unor cetati dacice, castre, fortificatii romane: Fortificatia dacica de la Homoraciu Pe dealul Cetatuia a existat o cetate dacica. Aceasta fortificatie isi gaseste deplina justificare daca tinem seama ca din acest punct se puteau controla vaile Teleajenului si Drajnei. 4.5.1.1.2. Monumente si ansambluri de arhitectura 4.5.1.1.2.1. Monumente si ansambluri arhitectonice de natura religioasa Schitul Crasna (Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena) Schitul de calugari situat in comuna Izvoarele, la 20 km de Valenii de Munte, pe valea Crasnei, atestat din prima jumatate al secolului al XVIII-lea. actualul edificiu fiind construit intre anii 1824-1828, ctitorul fiind Constantin Parlogea Manastirea Suzana Monument istoric, pe valea raului Teleajen, la 40 km de Valenii de Munte. Pe aceste locuri, prima asezare monahala a fost ridicata in anul 1740 cu o biserica din barne de lemn, ce purta hramul Sfantul Ierarh Nicolae, hram pe care il are si azi. Numele de Suzana il mosteneste de la ctitorea Stanca Arsica din Sacele, Brasov care, calugarindu-se, s-a numit Suzana. Biserica din lemn a durat 100 ani si, devenind necorespunzatoare, a fost inlocuita cu una din zid, care s-a naruit la un cutremur. Actuala biserica a fost construita intre 1880-1882 in vremea staretei Natalia Perlea, matusa marelui dirijor Ionel Perlea. Pictura bisericii a fost executata in ulei si admirata de numerosi vizitatori. Autorul picturii este Petre Nicolau, ucenic a lui Gheorghe Tatarascu. Manastirea Cheia Situata pe malul drept al paraului Tampa. Prima biserica din lemn a fost ridicata in 1770, la poalele muntelui Balaban in 1790 s-a constituit a doua biserica, tot din lemn, care a ars in anul 1830, iar in anii 1835-1839 doi ciobani din Silistea Sibiului s-au hotarat sa reconstruiasca vechiul lacas. Curtea manastirii este imprejmuita cu ziduri de piatra sustinite de contraforturi, dominate de turnul clopotnita de la intrarea in incinta. In interiorul bisericii este de remarcat tampla altarului bogat sculptata si suflata cu aur, lucrata la Viena. Pictura interioara a fost realizata de Gheorghe Tatarascu. Complexul mai adaposteste si un muzeu de obiecte de arta bisericeasca veche. Biserica Adormirea Maicii Domnului-Homoraciu Construita intre anii 1743-1744. Traditia sustine ca rascoala condusa de Tudor Vladimirescu in 1821 ar fi transformat lacasul de ruga in grajd si ca au scos ochii sfintilor din altar. Pictura originala a fost pastrata doar in altar. In 1877 sau adagat absidele laterale iar intre anii 1993-1994 a fost repictata. Ctitorii bisericii au fost Iani, Vataful Plaiului Teleajen cu sotia sa Ianisa. Biserica Sfintii Voievozi-sat Izvoarele Monument datand din anul 1854 avand ctitor pe Spatarul Mihail Cantacuzino si autori ai picturii pe Petre Zugravul si Raducanu Vintilescu. A fost renovata in 1975. 4.5.1.1.2.2. Monumente si ansambluri de arhitectura de factura civila Expozitia permanenta Natura vaii superioare a TeleajenuluiCheia Asa cum ne arata si numele, muzeul prezinta mediul natural al regiunii muntoase din cursul superior al Teleajenului. La intrare se gaseste macheta vaii Teleajenului, iar intr-o vitrina sunt expuse esantioane de roci care ilustreaza compozitia litografica a Ciucasului. Urmatoarele doua incaperi sunt destinate vegetatiei, reprezentata de padurea de fagete, padurea de amestec, padurea de molid si de pajistile alpine si subalpine. Pe langa ramuri si frunze de arbori sunt expuse si plante de pe parterul padurii, precum si specii de animale din etajul forestier (pasari, fluturi, mamifere etc.). 4.5.1.1.2.3. Monumente si ansambluri de arhitectura de factura traditionala In satul Homoraciu se afla patru locuinte monumente de arhitectura traditionala sateasca: Locuinta sateasca nr. 126 apartinand mostenitorilor Ene Gheorghe, datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Locuinta sateasca nr. 65 apartinand mostenitorilor Ciurila Alexandru, datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Locuinta sateasca nr.158 proprietar Eftimie Irina Elena, datand de la jumatatea secolului al XIX-lea. Locuinta satesca nr.64 apartinad mostenitorilor Ciocea Anghel datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Si in satul Izvoarele se afla patru locuinte, monumente de arhitectura traditionala sateasca: Locuinta sateasca - strada Traian Savulescu nr. 152-proprietar Popa C. Ion datand din anul 1898. Locuinta sateasca - nr.570-proprietar Zarna Sevasta, datand de la inceputul secolului al XX-lea. Locuinta sateasca - nr. 52 - apartinand mostenitorilor Ciobanu Maria, datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Locuinta sateasca - nr. 501- proprietar Manolica Elena, datand de la inceputul secolului al XX-lea. 4.5.1.1.3. Monumente de arta plastica si comemorativa Soclul de piatra de la izvorul Teleajenului - Muntii Ciucas Situat la 1350 m, construit in 1940, de catre profesorul Nicolae Ion, presedinte al asociatiei de turism Romania Pitoreasca. Monumentul eroilor din primul razboi mondial - sat Homoraciu Monumentul eroilor din 1916-1918 - Maneciu Ungureni 1.1.4. Monumente ale naturii Tei - Tilia sp. - situati intre gardul taberei Izvoarele si DN 1, in varsta de aproximativ 80 de ani ( 7 exemplare ) Tei - Tilia sp. - situati in curtea taberei de copii Izvoarele, in varsta de aproximativ 80 de ani (2 exemplare) Este interzisa taierea arborilor declarati monumente ale naturii indiferent de starea in care se afla. Masurile de protejare sunt urmatoarele: - imprejmuirea arborelui cu gard - instalarea unei placute pe care se va inscrie denumirea stiintifica, cea populara si varsta arborelui. 4.5.1.1.5. Locuri istorice Teisani - 1602 - bataliile dintre Radu Serban, continuatorul politicii lui Mihai Viteazul, si ostile tatarasti. 4.5.1.2. Obiective si manifestari etno-folclorice Arta si cultura populara de pe valea Teleajenului prezinta cateva particularitati date de. - vechimea locuirii zonei - existenta preponderenta a populatiei rurale - predominarea credintei ortodoxe care a dus la pastrarea multor obiceiuri si traditii legate de sarbatorile religioase de peste anii - conditii fizico-geografice diverse Dupa tipul asezarilor, ocupatiilor, portului, artei populare si felului de manifestare a culturii spirituale, valea Teleajenului se inscrie vetrei folclorice a Munteniei de nord-est, alaturi de zona judetului Buzau si cea a judetului Braila. Manifestarile folclorice se bazeaza pe existenta a doua calendare: - calendarul bisericesc, cu rolul de a tine randuielile crestine - calendarul popular, cu datini perpetuate din perioadele daco-romane. In cadrul calendarului popular din aceasta zona apar ca tipuri de manifestari: - sarbatori de iarna (Craciun, Anul Nou, Boboteaza) cu practici ca: uratul cu capra, cu plugul si colindul - sarbatori pastorale ale primaverii legate de adunatul oilor si inceputul pasunatului la munte sau coboratul lor toamna. Sarbatorile legate de desfasurare a calendarului religios sunt: - praznuirea sfintilor ce dau hramurile bisericilor din zona - praznuirea Craciunului, a Pastelui Tuturor acestor sarbatori li se adauga Festivalul tuicii de la Valenii de Munte - principalul centru polarizator al zonei. Acesta se desfasoara la mijlocul toamnei, in noiembrie. Toate aceste manifestari populare autentice constituie pentru turisti un element de cunoastere culturala si imbogatirea orizonturilor spirituale. - oganizarea unui muzeu comunal - restaurarea monumentelor eroilor din satele Maneciu Ungureni si Maneciu Pamanteni. CAPITOLUL V PRINCIPALELE DIRECTII DE DEZVOLTARE 5.1. PROBLEME ALE MEDIULUI 5.1.1. Mediul natural Principalele surse de poluare se datoreaza activitatii umane, in special poluarea cu dejectii menajere si dejectii animale. Lipsa unei rampe de gunoi amenajata conform normelor in domeniu si amplasata conform normelor in domeniu si amplasata conform normelor sanitare in vigoare conduce la poluarea solului si a aerului. Platforme de parcare si ateliere de intretinere a utilajelor agricole. Fabrica de huma apartinand SC CHIMFOREX Pleasa nu mai functioneaza, ceea ce a condus la eliminarea unei surse de poluare existenta pana acum cativa ani. Sectia de producere aracet a SC GREROM provoaca poluarea cursurilor de apa si a solului prin depozitarea ambalajelor uzate la intamplare. Datorita eroziunii de suprafata in zona vailor si viroagelor cu caracter torential, pe versanti se produce degradarea terenului si chiar unele ruperi de maluri, cu alunecari locale ale terenului. Pentru preintampinarea avansarii degradarilor sunt necesare masuri de stabilizare, in primul rand prin impadurirea versantilor de-a lungul rapelor si prin executarea unor lucrari specifice de regularizare a cursurilor de apa cu caracter torential (consolidari de maluri, baraje, praguri de fund, etc.). - Un alt aspect al afectarii mediului natural este cel al posibilitatilor de inundatie la valori mari ale precipitatiilor, datorate raului Teleajen. Acest curs de apa de obicei se inscrie in albia sa minora. La debite exceptionale poate iesi si din albia majora, inundand zonele adiacente, fara a afecta insa zona de locuinte situata cu mult peste cota de nivel a raului. - Pe terenurile cu pante accentuate sunt prezente alunecari semiactive sau active, sau cu pericol de reactivare, pe soluri cu alunecari stabilizate. Excesul de umiditate pe unii versanti, ca urmare a prezentei izvoarelor de coasta sau de natura pluviala, in zonele cu drenaj extern practic inexistent (soluri cu argile lutoase), duce la siroiri si declanseaza in final alunecari de teren. 5.1.2. Mediul construit Teisani. Cele cinci sate componente ale comunei totalizeaza un numar de circa 1500 cladiri de locuit si o serie de cladiri pentru alte functiuni, in general in domeniul dotarilor social culturale si al activitatilor economice. Locuintele sunt realizate in proportie de 90 in zidarie de caramida sau paianta cu caramida, iar starea medie se poate incadra intre satisfacatoare si buna. In anii 1990 1998 s-a construit in ritm intens, dar nu numai de calitate, asa cum ar fi fost normal. Cele mai multe locuinte nu beneficiaza de instalatii sanitare interioare, desi in satul Teisani exista partial retea de alimentare cu apa. In comuna nu exista canalizare menajera. Izvoarele Exista un fond de locuit imbatranit, realizat in proportie de 70 din paianta si lemn cu suprafete locuibile mici si lipsite de spatii auxiliare corespunzatoare. Se adauga constructiile social culturale care trebuiesc reparate sau consolidate. Maneciu Cea mai mare parte de locuinte sunt in stare buna, fiind din barne (circa 60), din caramida (circa 35) sau paianta (circa 5).Regimul de constructie este predominant parter, parter si un nivel. De mentionat ca in perioada 1990 1995 o mare parte a constructiilor de locuinte particulare au fost reparate si modernizate. S-au facut extinderi pentru imbunatatirea conditiilor de locuit si s-a construit noi locuinte. Exemplu, in anul 1992 s-au dat in folosinta 6 constructii de locuit, totalizand - suprafata construita - 551 mp. - suprafata utila - 448 mp. - suprafata locuibila - 325 mp. Toate fiind realizate din fondurile populatiei si construite cu forte proprii. In zona centrala a localitatii Maneciu Ungureni s-au construit in ultimii ani 379 apartamente in blocuri cu regim P2 P3 etaje. Din analiza principalilor indicatori de locuire se constata ca. - suprafata locuibila/locuitor 10,82 mp. - numarul de persoane/locuinta 3,36 mp. Protectia mediului natural si construit In vederea protectiei mediului si a atenuarii poluarii, se fac urmatoarele propuneri. - realizarea extinderii lucrarilor de alimentare cu apa in sistem centralizat pentru toate satele comunelor - realizarea unui sistem de canalizare menajera pentru fiecare comuna - realizarea unei rampe ecologice - realizarea unui put sec pentru depozitarea animalelor moarte, alaturi de rampa de gunoi - infiintarea unui serviciu local de salubritate care sa organizeze colectarea deseurilor menajere si transportarea lor la rampa de gunoi - protejarea si consolidarea malurilor vailor si viroagelor cu curs permanent de apa sau cu caracter torential pentru inlaturarea eroziunii solului - regularizarea si indiguirea raului Teleajen pe malul drept pentru preintampinarea pericolului de inundatii - exploatarea rationala a padurii, care sa nu duca la fenomene de eroziune sau alunecari de teren - in ceea ce priveste monumentele de arhitectura existente, atat cele cuprinse in lista patrimoniului national cat si cele susceptibile de a fi cuprinse, se vor mentine in incintele actuale si se va avea in vedere conservarea, intretinerea si protectia lor. - atentionarea proprietarilor ai a autoritatilor locale ca in cazul descoperirii intamplatoare de vestigii arheologice (piese litice, os, ceramica, metal, pietre arse, arsuri puternice, morminte, ziduri de piatra, valuri de pamant) in intra si extravilanul comunelor in timpul lucrarilor agricole, edilitar gospodaresti sau urmare a calamitatilor naturale, trebuie sa recupereze piesele, sa impiedice distrugerea contextului din teren si sa anunte in 48 de ore organele de resort, respectiv Muzeul de istorie si arheologie. 5.2. PROBLEME DE AMENAJARE SI ORGANIZARE A TERITORIULUI Principalele disfunctionalitati de structuri urbane. - Aspectul general al locuirii. densitate medie in intravilan dezvoltarea necontrolata si lipsa de gestionar a intravilanului lipsa de structurare a zonelor functionale lipsa unei retele de circulatie interna a localitatii. - Locuirea lipsa de echipare a locuintelor cu utilitati (retea de alimentare cu apa partial, canalizarea si epurarea apelor uzate, alimentare cu gaze, salubrizare) lipsa masurilor de protectie a monumentelor istorice densitate mica in zone de locuit. - Activitati economice subutilizarea capacitatilor de productie agricola existenta, lipsa fondurilor pentru dotarea agriculturii private si a agentilor de consultanta in domeniu insuficienta exploatare a potentialului de dezvoltare a silviculturii si a sectorului zootehnic lipsa unei politici economice la nivel administrativ pentru exploatarea potentialului local, atragerea de capital si investitii in domenii compatibile cu cele existente, oferta de consultanta pentru intreprinzatori, oferta de facilitati pentru intreprinzatori (terenuri pentru concesionare, asocieri, etc.) insuficienta unor resurse locale, altele decat cele din agricultura in sistem individual, pentru ocuparea si stabilizarea fortei de munca in cadrul comunei este slab dezvoltata sfera serviciilor si foarte putin folosit potentialul turistic al zonei in afara celui in exploatare dotarile existente pentru desfasurarea activitatii de turism sunt total insuficiente si nereprezentative pentru statiunea Cheia, care beneficiaza de un cadru natural deosebit dotarile social culturale, comerciale si de prestari servicii sunt deficitare si necorespunzatoare functional. - Activitati de interes general. lipsa spatiilor corespunzatoare de modernitate si dotare a cladirilor pentru institutii publice lipsa spatiilor pentru activitati culturale, recreere si sport, sau, mai mult este lipsa de organizare de manifestatii culturale din cadrul caminelor culturale existente insuficienta dotare si echipare a institutiilor de invatamant in Teisani zona centrala neconturata din punct de vedere arhitectural, dotarile social culturale raspandite si intercalate cu zone de constructii de locuit - Populatia stagnarea in evolutia demografica imbatranirea demografica migratia populatiei spre mediul urban navetism accentuat somaj ridicat lipsa formelor de pregatire profesionala in domeniile specifice economiei locale. - Circulatia si transportul legatura directa de CF pentru satele Homoraciu si Izvoarele puncte conflictuale de-a lungul drumurilor judetene starea necorespunzatoare a retelei stradale si lipsa unei structuri de circulatie separata de drumul judetean legaturi dificile intre satele Izvoarele Schiulesti Homoraciu Schiulesti Izvoarele zona Daresti sat Chiritesti fara mijloc de transport toate intersectiile intre strazi sunt nerezolvate si neamenajate intersectia la nivel cu calea ferata Ploiesti Maneciu a DJ 102 G Teisani Slanic, la intrarea in satul Teisani intersectiile la nivel intre calea ferata si DN 1A creeaza perturbari ale circulatiei rutiere si posibile zone de accidente satul Cheia este izolat de restul comunei, in prezent neexistand un traseu de transport in comun intre Maneciu si Cheia lipsesc spatii de parcare in zona centrala, precum si in satul Cheia - Igiena urbana si salubritatea. lipsa unui serviciu de salubritate local lipsa rampelor amenajate pentru gunoi si a puturilor seci lipsa unor sisteme proprii de colectare si distrugere a gunoiului si a deseurilor proprii ale unor institutii si unitati economice lipsa protectiei sanitare intre locuinta si incintele cimitirelor amplasarea platformelor de gunoi existente la distante necorespunzatoare fata de localitate si de raul Teleajen - Probleme de mediu. poluarea solului si aerului prin activitati umane lipsa informarii populatiei si a masurii de protectie a mediului lipsa masurilor de protectie a solului ca factor de mediu natural dar si ca factor de dezvoltare economica prin corecta gestionare a folosintei terenurilor lipsa de protectie a mediului construit specific zonelor urbane conditiile nefavorabile ale cadrului natural care au condus la. - alunecari de teren in zonele cu pante accentuate soluri sarace in azot si fosfor, avand o fertilitate foarte redusa eroziuni de mal de-a lungul vailor si viroagele cu caracter torential in zona de deal lipsa masurilor de protectie a monumentului memorial existent in satul Valea Stalpului (Teisani) necesitatea protejarii unor zone de interes turistic precum Ciucas si Zaganu in Maneciu, in cadrul incintelor blocurilor de locuinte din zona centrala au fost amplasate cotete si magazii care polueaza zona dand totodata si un aspect dezagreabil zonei in zona centrala a comunei Maneciu a fost rezervat un front la strada Garii pentru construirea de blocuri cu magazine la parter aceasta suprafata a ramas neconstruita, dand un aspect total necorespunzator zonei centrale. - Retele edilitare. Lipsa de alimentare cu apa (partial) Lipsa de canalizare si implicit epurarea apei Lipsa retelei de alimentare cu gaze Lipsa incalzirii prin centrale la institutiile publice, in special in invatamant si sanatate Iluminatul public in comune si in special al incintelor dotarilor social culturale este defectuos. Necesitati si optiuni ale populatiei. Realizarea unei retele de circulatie modernizate la care sa aiba acces cat mai multe locuinte Realizarea unei retele de alimentare cu apa si canalizare Introducerea retelei de alimentare cu gaze necesara atat pentru ridicarea calitatii locuirii cat si pentru dezvoltarea economica Realizarea salubritatii localitatilor, introducerea unui sistem organizat de colectare a gunoiului Extinderea zonei de locuinte Repararea si intretinerea bisericilor Realizarea de pasaje denivelate peste calea ferata si amenajarea intersectiilor conforma normelor de circulatie Iluminarea strazilor si a incintelor dotarilor social culturale Infiintarea unui traseu de transport in comun intre Maneciu Ungureni si Cheia. CAPITOLUL VII CONCLUZII GENERALE Cele trei comune au perspective de dezvoltare ca localitati urbane cu functii agro-industriale, cu specific pomicol, de crestere a animalelor si al industriei forestiere. Resursele naturale gips, argile, marne, pietrisuri si nisipuri vor favoriza dezvoltarea industriala pe viitor Modernizarea drumurilor va putea crea posibilitatea infiintarii unui traseu de transport in cele trei comune ce va lega mai bine intre ele satele actuale. Pentru imbunatatirea igienei urbane se propune modernizarea liniei ferate Ploiesti-Maneciu, restrangerea perimetrului de-a lungul drumului national si plantarea acestui spatiu cu pomi pentru protectia zone de locuit. Ca urmare a perspectivelor pe care le are si a aplicarii masurilor propuse, noile centre urbane vor contribui alaturi de celelalte asezari, la ridicarea gradului de dezvoltare economico-sociala si modernizare a Vaii Teleajenului. In ceea ce priveste potentialul turistic natural si antropic in sectorul superior al Vaii Teleajenului reiese ca, in prezent, resursele turistice sunt partial puse in valoare si ca zona poate deveni un important punct de atractie turistica, la nivel national si international. Acest lucru va fi posibil cu conditia unor eforturi financiare considerabile. Amenajarile in ceea ce priveste infrastructura, care ar determina dezvoltarea turismului, ar avea efecte benefice si pentru dezvoltarea sconomica a zonei si ar oferi celor in cautare de locuri pitoresti si totodata incarcate de istorie, unul de care sa se bucure din plin. relatedABAN LOYD CHILES OFFSHORE LTD 8220Janpriya Crest8221 No. 113, Pantheon Rd Egmore, Chennai Tamil Nadu 600 008 INDIA Phone: 91/044-28222400 Fax: 91/044-28229412 E-Mail: abanloydabanindia Web: abanindia ABU DHABI GENERAL MAINTENANCE AND PETROLEUM SERVICES CO. (ADMASCO) PO Box 7384 Abu Dhabi UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/2 6775000 Fax: 971/2 6671099 E-Mail: admascoemirates. net. ae ADOBE OILFIELD SERVICES, INC. PO Box 12490 Odessa, Texas 79768 USA 8124 Sprague Rd Odessa, Texas 79764 USA Phone: 432-552-5553 Fax: 432-550-5782 E-Mail: brendabadobeservices Web: adobeservices ALADDIN MIDDLE EAST LTD. Sogutozu Caddesi No 23 Balgat 06520 Ankara TURKEY Phone: 90/312-2871915 Fax: 90/312-2873357 E-Mail: csayertr. net ALEXANDER DRILLING INC. PO Box 6162 Ft Smith, Arkansas 72906 USA Phone: 918-436-2491 Fax: 918-436-2493 E-Mail: alexdrlg1aol Web: alexandersrilling ALTHEV OILFIELD SERVICES LTD. 3 Teak Street Trincity TRINIDAD amp TOBAGO Phone: 868-640-5604 Fax: 868-640-8619 E-Mail: awilliamsalthev AMERICAN DRILLING CONTRACTORS, LLC 3100 La Plata Highway Farmington, New Mexico 87401 USA Phone: 505-564-3111 Fax: 505-564-3109 ANWAR AKKAD SONS COMPANY 5th Floor, Dar El Mohandseen Bldg Arnos Square Damascus SYRIA Phone: 963/11 3322683 Fax: 963/11 3326666 E-Mail: unitedoilmail. sy APACHE DRILLING CO. 4001-A N. Main Fort Worth, Texas 76106 USA Phone: 817-625-7897 Fax: 702-552-9790 PT APEXINDO PRATAMA DUTA TBK MEDCO Building 2nd-3rd floor Jl Ampera Raya No 20 Cilandak Jakarta 12560 INDONESIA Phone: 62/21-7804766 Fax: 62/21-7804666 E-Mail: investorrelations apexindo Web: Apexindo PT APEXINDO PRATAMA DUTA Jl. Jend. Sudirman Balikpapan Permai Complex Block L No 10-12 Balikpapan, East Kalimantan 76114 INDONESIA Phone: 62/542-410258 Fax: 62/542-411788 E-Mail: investorrelations apexindo MESA DRILLING INC. 2929 Briarpark Dr Houston, TX 77042 USA Phone: 713-993-7082 Fax: 713-993-7084 ARAB DRILLING amp WORKOVER CO. PO Box 680 Tripoli LIBYA Phone: 218/21-4804855 Fax: 218/21-4804998 E-Mail: adwoclttnet. net ARROW DRILLING, LLC 3817 NW Expressway, Ste 605 Oklahoma City, Oklahoma 73112 USA Phone: 405-917-7860 Fax: 405-917-7862 E-Mail: bradpumphreycoxinet. net ARTESIA FISHING TOOL CO INC P. O. Box 1370 Artesia, New Mexico 88211 USA Phone: 505-746-3518 Fax: 505-748-2205 E-Mail: aftdrlgpvtnetworks. net ASCOM GROUP S. A. 18, Renasterii Bld. Chisinau Republic of Moldova MD-2005 MOLDOVA Phone: 373/22-221872 Fax: 373/22-227566 E-Mail: infoascom. md CASCO-DRILLING CONTRACTOR AND TURNKEY OPERATOR Manghistau Oblast Beyneu District, Borankul Republic of Kazakhstan KAZAKHSTAN Phone: 7/3292510602 ASPEN DRILLING CO. INC. 9054 Highway So. 285 Morrison, Colorado 80465 USA Phone: 303-697-8335 Fax: 303-697-6816 E-Mail: cmcaspenaol ASSOCIATION OF DRILLING CONTRACTORS PO Box 623 Moscow 117049 RUSSIA Phone: 7/095-236-9714 Fax: 7/095-236-9714 ATWOOD OCEANICS PO Box 218350 Houston, Texas 77218-8350 USA 15835 Park Ten Place Dr Ste 200 Houston, Texas 77084-5131 USA Phone: 281-749-7800 Toll Free: 800-231-5924 Fax: 281-492-0345 Web: atwd ATWOOD OCEANICS SERVICES 400 Orchard Rd 06-09A Orchard Towers (Front Block) Singapore 238875 SINGAPORE Phone: 65/7373492 Fax: 65/7336386 ATWOOD OCEANICS AUSTRALIA PTY. LTD. 35 Peel Rd O8217Connor, WAU 6163 AUSTRALIA Phone: 61/8-93312099 Fax: 61/8-93371383 ATWOOD OCEANICS PACIFIC LIMITED ATWOOD OCEANICS INT8217L. LIMITED Road 11, 10B, 4th Floor Maadi EGYPT Phone: 20/2-706-6167 Fax: 20/2-706-6166 AXXIS DRILLING 1015 N. Cruse Avenue Broussard, Louisiana 70518 USA Phone: 337-837-8806 Fax: 337-837-8807 E-Mail: rborelaxxisdrilling 1 Inland Barges Gulf Coast, USA AZTEC INT8217L. LTD. 1000/40-41, 11th Flr, P. B. Tower Sukhumvit 71 Road Klongtonnua, Wattana Bangkok 10110 THAILAND Phone: 66/2-3910765 Fax: 66/2-3812800 E-Mail: infoaztec. co. th Web: aztec. co. th AZTEC WELL SERVICING COMPANY INC. PO Box 100 Aztec, New Mexico 87410 USA Phone: 505-334-6194 Fax: 505-334-8729 E-Mail: stewart-awsdigii. net BANDERA DRILLING CO. INC. 809 T amp P Lane Abilene, Texas 79602-3099 USA Phone: 325-676-5591 Toll Free: 800-634-3693 Fax: 325-676-5599 E-Mail: raybanderadrlg Web: banderadrilling BARNICO DRILLING INC. 1006 An Co Rd 2212 Palestine 75803 Phone: 903-729-1509 Fax: 903-729-5793 BASIC ENERGY SERVICES P O Box 10460 Midland, Texas 79702 USA 400 West Illinois, Ste 800 Midland, Texas 79701 USA Phone: 432-620-5500 Fax: 432-620-5501 E-Mail: infobasicenergyservices Web: basicenergyservices BASIC ENERGY SERVICES PO Box 10460 Midland, TX 79702 USA 406 N. Big Spring Midland, Texas 79701 USA Phone: 432-571-8100 Fax: 432-620-5501 Charlie Swift, VP-Permian Division Charley Gregg, Marketing BASIC ENERGY SERVICES 2417 Wilcox Drive Norman, OK 73069 USA Phone: 254-442-2200 Fax: 254-442-1699 Terry Yates, Manager-Mid Continent Division BASIC ENERGY SERVICES PO Box 1519 Eastland, TX 76488 USA 14902 IH 20 Cisco, Texas 76437 USA Phone: 254-442-2200 Fax: 254-442-1699 Tim Dame, VP-North Texas Division BASIC ENERGY SERVICES 9674 Highway 149 Longview, TX 75603 USA Phone: 903-643-1140 Fax: 903-643-7590 Marvin Hall, VP-ArkLaTex Division BASIC ENERGY SERVICES PO Box 846 Kingsville, TX 78364 USA 100 E Kleberg, Ste 324 Kingsville, Texas 78364 USA Phone: 361-592-3200 Fax: 361-592-3297 Tom Best, VP-South Texas Division BASIC ENERGY SERVICES PO Box 20478 Beaumont, TX 77720 USA 9045 Hwy 124 Beaumont, Texas 77720 USA Phone: 409-842-6262 Fax: 409-842-1094 Morris B Windham, VP-Gulf Coast Division BASIC ENERGY SERVICES 1490 West Canal Court, Ste 1000 Littleton, CO 80120 USA Phone: 303-224-9700 Fax: 303-224-9710 Scott Kinnamon, VP-Rocky Mountain Division BASIC ENERGY SERVICES PO Box 2783 Farmington, NM 87499-2783 USA Phone: 505-634-0113 Fax: 505-634-0114 Jerry Tufly, Manager-Four Corners Division BASIN DRILLING COMPANY L. L.C. PO Box 277 Aberdeen, Mississippi 39730 USA Phone: 662-369-0394 Fax: 662-369-0307 E-Mail: ccasindrlgaol BEARCAT DRILLING L. L.C. 12225 Greenville Ave Ste 950 Dallas, Texas 75243 USA Phone: 972-889-2100 Fax: 972-889-2104 BEARCAT DRILLING L. L.C. PO Box 717 Farmington, NM 87499 USA 5424 US Hwy 64 Farmington, NewMexico87401USA Phone: 505-327-5218 Fax: 505-564-9185 E-Mail: bearcatacrnet BIG 6 DRILLING COMPANY 7500 San Felipe Ste 250 Houston, Texas 77063 USA Phone: 713-783-2300 Fax: 713-783-4463 E-Mail: mdstonebig6drilling Web: big6drilling BIG DOG DRILLING COMPANY, LLC PO Box 613 Fort Morgan, Colorado 80701 USA 17525 US Hwy 34 Fort Morgan, Colorado 80701 USA Phone: 303-867-4736 Fax: 970-867-3714 E-Mail: hgreenwoodbigdogshark. com BIG DOG DRILLING CO. 110 N. Marienfeld Ste 200 Midland, Texas 79701 USA Phone: 432-570-7355 Fax: 432-570-7734 BIG DOG DRILLING CO. 1612 East Co Rd 115 Midland, TX 79706 USA Phone: 432-570-7355 Fax: 432-570-7734 BIG E DRILLING CO Div of Eastham Enterprises 4710 Bellaire Blvd Ste 350 Bellaire, Texas 77401 USA Phone: 713-661-6890 Fax: 713-661-8106 E-Mail: lylebigedrilling BIG THREE DRILLING INC. 225 Main Russell, Kansas 67665 USA Phone: 785-483-3404 E-Mail: smkmedia-net. net BLACK CREEK DRILLING INC PO Box 520 Columbus, Texas 78934 USA 3993 Hwy 90 Columbus, Texas 78934 USA Phone: 979-733-9688 Toll Free: (866) 897-3188 Fax: 979-733-9901 BLACK CREEK DRILLING INC. 515 N. Sam Houston Pkwy East Suite 400 Houston, TX 77060 USA Phone: 281-847-1691 Fax: 281-847-2691 BLACKBRUSH OIL amp GAS, INC. 15600 San Pedro, Ste 204 San Antonio, Texas 78232 USA Phone: 210-495-5577 Fax: 210-495-0075 BLACKBRUSH OIL amp GAS, INC. CATARINA FIELD OFFICE 19682 Hwy 83 Catarina, TX 78836 USA Phone: 830-999-3400 Fax: 830-999-3404 BLUE RIBBON DRILLING, LLC PO Box 279 Dewey, Oklahoma 74029-0279 USA 399258 W 1330 Dr Dewey, Oklahoma 74029 USA Phone: 918-534-2322 Fax: 918-534-2322 E-Mail: johnrountreebratcooperating. com BMR DRILLING, INC. 501 West County Rd 109 Venus, Texas 76084 USA Phone: 972-366-9933 Fax: 972-366-1649 BOLDON DRILLING Colwick Industrial Estate Colwick Nottingham NG4 2BB ENGLAND Phone: 44/115-9-611300 Fax: 44/115-9-617338 E-Mail: drillbdf. co. uk BRENT BAKER DRILLING INC. 8005 S I-35 Ste 203 Oklahoma City, Oklahoma 73149 USA Phone: 405-632-2982 Fax: 405-631-5612 BRONCO DRILLING CO. LLC 6601 South 29th Oklahoma City, Oklahoma 73179 USA Phone: 405-745-6060 Fax: 405-745-8096 E-Mail: shalebroncodrill Web: broncodrill BULGARGEOMIN LTD. PO Box 600 Sofia 1000 3 Ogneboretz Str Sofia 1619 BULGARIA Phone: 359/2-9571466 Fax: 359/2-9571238 E-Mail: bgmapplet-bg Web: bulgargeomin BURGAZ DRILLING COMPANY Open Joint Stock Co. 8220Gazprom8221 Prospekt Vemadskogo 41/1 Moscow 119991 RUSSIA Phone: 7/095-7820943 Fax: 7/095-7820974 E-Mail: burgazburgazgazprom. ru HORIZONTAL DRILLING CENTER Orenburg RUSSIA Phone: 7/3532-733509 Fax: 7/3532-733549 CACTUS DRILLING COMPANY, LLC PO Box 270848 Oklahoma City, Oklahoma 73137- 0848 USA 621 North Morgan Road Oklahoma City, Oklahoma 73127 USA Phone: 405-577-5347 Fax: 405-577-9306 E-Mail: rontkfoc. net CANTEX DRILLING INC. 3953 W 42nd St Odessa, Texas 79764 USA Phone: 432-385-1744 Fax: 432-385-1745 CAPSTAR DRILLING, LP PO Box 13678 Odessa, Texas 79768 USA 8901 N. County Road West Odessa, Texas 79764 USA Phone: 432-366-0161 Toll Free: 800-442-5224 Fax: 432-366-2433 E-Mail: mike. roghairoilstates CAPSTAR DRILLING, INC. 1432 Prairie Lane Wooster, OH 44691 USA Phone: 330-264-2206 Fax: 330-263-2134 CASPIAN DRILLING COMPANY LTD. Vishechnaya St, 3 North Wharf Baku 370009 AZERBAIJAN Phone: 994/12-974612 Fax: 994/12-974610 E-Mail: dave. wallsgsfdrill shaig. bakirovgsfdrill CAZA DRILLING INC. PO Box 17805 Denver, Colorado 80217 USA 1801 Broadway Ste 360 Denver, Colorado 80202 USA Phone: 303-292-1206 Fax: 303-292-5843 E-Mail: cazamailcazadrilling CAZA DRILLING INC. PO Box 846 Williston, ND 58801 USA Phone: 701-572-0131 Fax: 701-572-0447 CAZA DRILLING (CALIFORNIA) INC. 7001 Charity Avenue Bakersfield, CA 93308 USA Phone: 661-589-0111 Toll Free: 800-443-5925 Fax: 661-589-0283 ENSIGN RESOURCE SERVICE GROUP INC 400 5th Ave SW, Ste 900 Calgary, Alberta, AB T2P 0L6 CANADA Phone: 403-262-1361 Fax: 403-265-7673 CDX-DART DRILLING amp TECHNOLOGY, LLC 5485 Beltline Road Ste 330 Dallas, Texas 75254 USA Phone: 972-692-1400 Fax: 972-692-1401 E-Mail: steve. johnsoncdxdart. com Web: cdxgas CENTURY DRILLING LIMITED BRISBANE (WACOL) OFFICE 49 Campbell St Wacol, Queensland 4076 AUSTRALIA Phone: 61/7-38793333 Fax: 61/7-38793322 E-Mail: infocenturydrilling. au Web: downergroup. au CENTURY DRILLING LIMITED INDONESIAN OFFICE Jl Gaharu 1, 15 Cilandek Barat, Jakarta Selatan 12430 INDONESIA Phone: 62/21-7591 0650 Fax: 62/21-766 1308 E-Mail: cendrilindosat. net. id CENTURY DRILLING amp ENERGY SERVICES (NZ) LIMITED 166 Karetoto Rd Wairakei NEW ZEALAND Phone: 64/7-3748899 Fax: 64/7-3748508 E-Mail: cdescenturydrilling. co. nz CHALLENGER LTD HEADQUARTERS Gastelun 367 P O Box 92 Eschen 9492 LIECHTENSTEIN E-Mail: chmainchallenger. eg CHALLENGER LTD Challenger Bldg 1 El-Moshier Ahmed Ismail St Heliopolis Cairo 11361 EGYPT Phone: 20/2-2682810 Fax: 20/2-2676122 E-Mail: chmainchallenger. eg CHEYENNE DRILLING, LP 3728 W Jones Ave Garden City, Kansas 67846-9762 USA Phone: 620-277-2062 Fax: 620-277-2094 E-Mail: wvalentinecheyennedrilling Web: cheyennedrilling CHEYENNE DRILLING, LP PO Box 1085 Woodward, OK 73802 USA Phone: 580-256-7226 Fax: 580-256-5665 E-Mail: balexandercheyennedrilling CHEYENNE DRILLING, LP 500 Main, Suite 1110 Ft. Worth, TX 76102 USA Phone: 817-332-1212 Fax: 817-332-1213 E-Mail: ajjacquescheyennedrilling CHINA OILFIELD SERVICES LTD PO Box 232 Beijing 101149 College Street, Yanjiao East Beijing 101149 P R CHINA Phone: 86/10-8452 2134 Fax: 86/10-84522133 CHINA FRANCE BOHAI GEOSERVICES COMPANY LTD PO Box 548 Tanggu Tianjin 300452 P R CHINA Phone: 86/22-66916447 Fax: 86/22-25311647 COASTAL DRILLING COMPANY, L. L.C. 311 Saratoga Blvd Corpus Christi, Texas 78417-3506 USA Phone: 361-852-6195 Fax: 361-852-6676 E-Mail: chriscoastaldrilling Monagas 6201 VENEZUELA Phone: 58/291 6430460 Fax: 58/291 6434205 E-Mail: comanpatelcel. net. ve Web: comanpa CROSCO INTEGRATED DRILLING amp WELL SERVICES CO. LTD. Naftni servisi, d. o.o. Ulica Grada Vukovara 18 Zagreb HR - 10000 CROATIA Phone: 385/1-3652 333 Fax: 385/1-3096 448 E-Mail: marketingcrosco. hr SEA HORSE SHIPPING INC. PO Box 1405 Majuro MARSHALL ISLANDS NORDIC SHIPPING LTD PO Box 1405 Majuro MARSHALL ISLANDS CROSCO INTERNATIONAL LIMITED Canada Court, Upland Road St. Peter Port Islands of Guernsey UNITED KINGDOM Phone: 1/780-988-2283 CROSCO DRILLING amp WELL SERVICES (UK) LIMITED 10 Orange Street London UNITED KINGDOM MIDEAST INTEGRATED DRILLING amp WELL SERVICES COMPANY LLC (MIDWESCO) P O Box 2670 Postal Code 112 Ruwi OMAN Phone: 968/245 91493 Fax: 968/245 94732 E-Mail: croscoomantel. net. om NOBLE CROSCO DRILLING LTD PO Box 20585 Doha QATAR Phone: 97/4-4352-004 Fax: 97/4-4352-263 E-Mail: FStrickonoblecorp CROSCO INTERNATIONAL PODJETJE ZA NAFTNE SERVISE D. O.O. Rudarska ulica 1 Lendava 9220 SLOVENIA Marijan Preglej, Director CORTECROS Nova ves 57 Republika Hrvatska Zagreb 10000 CROATIA Phone: 385-1-4667383 Fax: 385-1-4667382 E-Mail: infocortecros. hr CROWN DBL, INC. PO Box 51433 Lafayette, Louisiana 70505 USA 1026 O8217Noal Drive Breaux Bridge, Louisiana 70517 USA Phone: 337-332-8563 Fax: 337-332-8598 E-Mail: dblquestworldnet. att. net CYCLONE DRILLING INC. PO Box 908 Gillette, Wyoming 82717-0908 USA Phone: 307-682-4161 Fax: 307-682-3158 E-Mail: cyclonedrilling DALMA ENERGY, LLC PO Box 46226 Abu Dhabi UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/2-671-5544 Fax: 971/2-671-5505 E-Mail: dalmaenemirates. net. ae DALMA ENERGY amp CO. LLC P. O. Box 739, Mina Al Fahal P. C. 116 OMAN Phone: 968/24636-400, 24636 Fax: 968/24636-415 E-Mail: dalmaenergydalmaenergy DALMA ENERGY LLC Almana Towers PO Box No. 491 Doha QATAR Phone: 974/462-1897 Fax: 974/462-2084 E-Mail: qatardalmaenergy RAWABI DALMA CO. LTD PO Box 79707 Al-Khobar 31952 SAUDI ARABIA Phone: 966/3-8939557 Fax: 966/3-8939585 E-Mail: rawabidalmadalmaenergy Al-Khobar 31952 SAUDI ARABIA DALMA ENERGY LLC 301-302 Anand Complex 2-Anand Nagar Society Near New India Mill, Jetalpur Rd Baroda 390 005 INDIA Phone: 91/265-2320246 Fax: 91/265-2320252 E-Mail: barodadalmaenergy DELTA ENGINEERING COMPANY, LTD PO Box 16113 6282122005 IADC Membership Directory Contractor Listings Sana8217a YEMEN Phone: 967/1-676601/2/3 Fax: 967/1-676412 E-Mail: deltagrpyeyahoo DEWANCHAND RAMSARAN INDUSTRIES (P) LTD. (OIL amp GAS DIVISION) 7-8, Trade Worl, B-Wing, 1st Floor 8220Kamala City8221, Senapati Bapat Marg. Lower Parel (W) Mumbai 400 013 INDIA Phone: 91/22-494 0977 Fax: 91/22-498 5432 E-Mail: dniplvsn1 DIAMOND OFFSHORE DRILLING INC. PO Box 4558 Houston, Texas 77210-4558 USA 15415 Katy Fwy Ste 100 Houston, Texas 77094 USA Phone: 281-492-5300 Fax: 281-492-5316 Web: diamondoffshore DIAMOND OFFSHORE DRILLING INC. 111 Veterans Blvd Ste 1030 Metairie, LA 70005 USA Phone: 504-834-9040 Fax: 504-834-0332 DIAMOND OFFSHORE DRILLING (U. K.) LTD. Howe Moss Drive Kirkhill Industrial Estate Dyce Aberdeen AB21 0GL SCOTLAND Phone: 44/1224-727500 Fax: 44/1224-772321 DIAMOND OFFSHORE DRILLING INC. 6501 Freetown Rd New Iberia, LA 70560 USA Phone: 337-365-5180 Fax: 337-365-0557 DIAMOND OFFSHORE GENERAL COMPANY Unit 2, 5 Turner Avenue Bently, Perth WA 6102 AUSTRALIA Phone: 61-8-6363-8900 Fax: 61-8-6363-8999 DIAMOND OFFSHORE NETHERLANDS B. V. Koninginnegracht 60 Den Haag 2514 AE THE NETHERLANDS Phone: 31/70-311-7890 Fax: 31/70-311-7899 BRASDRIL SOCIEDADE DE PERFURACOES, LTDA. Rua Tenente Celio, 185 Novo Cavaleiros Macae RJ CEP 27930-120 BRAZIL Phone: 55/22-2791-8200 Fax: 55/22-2773-4115 MEXDRILL OFFSHORE S. DE R. L. DE C. V. Ave. Central por 1 Sur Manz J Lote 1, Puerto Isla del Carmen C. P. 24140, Ciudad del Carmen Campeche MEXICO Phone: 52/938-381-4121 Fax: 52/938-381-3772 DISCOVERY DRILLING CO. INC. PO Box 763 Hays, Kansas 67601-0763 USA 3505 Fairway Dr Hays, Kansas 67601 USA Phone: 785-623-2920 Fax: 785-623-4156 E-Mail: discoverydrillingeaglecom. net DLS ARGENTINA LIMITED Sarmiento 663 - Piso 4 Buenos Aires C1041AAM ARGENTINA Phone: 54/11-5129-2900 Fax: 54/11-5129-2949 E-Mail: infodlsargentina. com. ar Web: dls-argentina. ar DOLPHIN DRILLING LTD. Howe Moss Drive Kirkhill Industrial Estate, Dyce Aberdeen AB21 0GL SCOTLAND Phone: 44/1224-411411 Fax: 44/1224-723267 DOLPHIN WELL SERVICE Platformveien 5 P O Box 63 Tanager N-4098 NORWAY Phone: 47/51-694300 Fax: 47/51-696156 DOYON DRILLING INC 101 West Benson Blvd Ste 503 Anchorage, Alaska 99503 USA Web: doyondrilling DRILLFOR S. A. Av. Amazonas 1047 y Naciones Unidas Edificio La Previsora Torre A-Piso 6-Oficina 601 Quito ECUADOR Phone: 593/2 227 0990 Fax: 593/2 227 0853 E-Mail: drillfordrillfor DRILLFOR BASE CAMP Km 6 Via a Lago Agrio El Coca ECUADOR Fax: 593/6 880 982 DRILLING COMPANY ALLIANCE PO Box 20 Usinsk Komi Republic 169710 RUSSIA Phone: 7/82144-41196 Fax: 7/82144-41510 E-Mail: sserver99online. ru Web: alliancedc DRILLING RISK MANAGEMENT, INC. 116 E Anglin St Uvalde, Texas 78801 USA Phone: 830-278-4567 Fax: 830-278-5255 E-Mail: DRMIhilconet DRILLTEC GUT GMBH In don Teichen 2 Jona D-07751 GERMANY Phone: 49/7243-76890 Fax: 49/7243-768941 E-Mail: infodrilltec. de DUKE DRILLING CO. INC. 100 S Main Ste 410 Wichita, Kansas 67202-3737 USA Phone: 316-267-1331 Fax: 316-267-5180 E-Mail: ddcisrbaol DUKE DRILLING CO. INC. PO Box 823 Great Bend, KS 67530 USA Phone: 620-793-8366 Fax: 620-793-8743 620 Hubbard Great Bend, Kansas 67530 USA E amp D SERVICES INC. 2300 Hwy 11 North Laurel, Mississippi 39440 USA Phone: 601-649-9044 Fax: 601-649-3139 E-Mail: asumrall28yahoo E amp H DRILLING COMPANY PO Box 1058 Graham, Texas 76450 USA Newcastle Hwy Graham, Texas 76450 USA Phone: 940-549-0370 Fax: 940-549-8191 E-Mail: rhowf. net EAGLE DRILLING LLC 1108 Rambling Oaks Dr Norman, Oklahoma 73072 USA Phone: 405-364-1613 Fax: 405-447-9351 EAGLE ROCK DRILLING, L. L.C. 1113 Dayton Rd Midland, Texas 79706 USA Phone: 432-682-3030 Toll Free: (866) 867-3745 Fax: 432-682-1212 E-Mail: dtallyeaglerockdrilling EDDE DRILLING CO P O Box 4966 Victoria, Texas 77903 USA 2607 E Rio Grande St Victoria, Texas 77901 USA Phone: 361-572-4884 Fax: 361-578-6376 E-Mail: troytuckerop EGYPTIAN DRILLING CO. PO Box 8071 Nasr City Housing Cairo 11371 EGYPT Km. 17.5 Cairo/Suez Road 6482122005 IADC Membership Directory Contractor Listings Cairo EGYPT Phone: 20/2-4176701 Fax: 20/2-4176731 E-Mail: managementegyptiandrilling. com EDC SYRIA BRANCH Mazza Sharkia - Al Farabi St. Yassin Al Safadi Building No. 77, 1st Floor Damascus SYRIA Phone: 963/11-6110459 Fax: 963/11-6131085 Yehia A Aal, General Manager DRILLING amp PETROLEUM SERVICES CO PO Box 2589 Al Khobar 31932 SAUDI ARABIA Phone: 966/3-8825089 Fax: 966/3-8825164 E-Mail: mashrafdps. sa ELENBURG EXPLORATION COMPANY INC. PO Box 2440 Casper, Wyoming 82602 USA 1910 N Loop Ave Casper, Wyoming 82601 USA Phone: 307-235-8609 Fax: 307-577-7227 E-Mail: nichdrilloilandgas ELENBURG EXPLORATION COMPANY INC. PO Box 3213 Billings, MT 59103 USA Phone: 406-245-3511 Fax: 406-252-7682 ENAFOR COMPANY BP 211 Hassi Messaoud 30500 ALGERIA Phone: 213/29 737595 Fax: 213/29 738026 E-Mail: enaforwissal. dz Web: enafor. net ENERGY DRILLING COMPANY PO Box 905 Natchez, Mississippi 39121 USA Phone: 601-446-5259 Fax: 601-446-8607 ENSCO INTERNATIONAL INCORPORATED 500 N. Akard Street, Ste 4300 Dallas, Texas 75201 USA Phone: 214-397-3000 Toll Free: 800-423-8006 Fax: 214-397-3379 Web: enscous ENSCO OFFSHORE COMPANY 620 Moulin Road Broussard, LA 70518 USA Phone: 337-837-8500 Toll Free: 800-322-8217 Fax: 337-837-8501 ENSCO OFFSHORE COMPANY 11200 Richmond Avenue, Suite 490 Houston, TX 77082 USA Phone: 281-920-6440 Fax: 281-920-6441 ENSCO DRILLING (CARIBBEAN) INC. Edificio Ensco Muelle Terminales Maracaibo Las Morochas, Ciudad Ojeda Edo. Zulia VENEZUELA Phone: 58/265-631-2287 Fax: 58/265-631-1435 ENSCO INTERNATIONAL OFFSHORE COMPANY The Hamma Galleries Bldg, 3rd Floor One Lane Hill, East Broadway Hamilton Bermuda HM 19 WEST INDIES Phone: 441-278-0800 Fax: 441-292-9188 ENSCO CORONADO LIMITED 91-93 St. Vincent Street 1st Floor Algico Plaza Port of Spain TRINIDAD amp TOBAGO Phone: 868-623-0525 Fax: 868-624-9137 ENSCO DRILLING COMPANY NIGERA LTD. c/o Speciality Drilling Fluids Plot 184c Trans Amadi Industrial Layout Port Harcourt NIGERIA Phone: 234-8423-1322 Fax: 234-8423-5915 ENSCO HOUSE Badentoy Avenue Badentoy Industrial Estate Aberdeen AB12 4YB SCOTLAND Phone: 44/1224-780400 Fax: 44/1224-780444 ENSCO NETHERLANDS LTD. c/o DONG Agern Alle 24-26, Building 5 Hoersholm DK 2970 DENMARK Phone: 45/4517-0776 Fax: 45/4517-0836 ENSCO OCEANICS INTERNATIONAL COMPANY Al Moosa Tower 2, Ste 2601 Sheikh Zayed Rd PO Box 72453 Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/4-403-7300 Fax: 971/4-403-7305 ENSCO ASIA PACIFIC PTE. LIMITED 300 Beach Rd 10-01/03 The Concourse Singapore 19955 SINGAPORE Phone: 65/6394-3100 Fax: 65/6394-3105 ENSCO AUSTRALIA PTY. LIMITED Level 4, 66 King8217s Park Road West Perth, WA 6005 AUSTRALIA Phone: 61/8-9211-3388 Fax: 61/8-9211-3390 ENSCO OFFSHORE INTERNATIONAL COMPANY Lot 4600, Simpang 4 Jalan Pandan Lima (Off Jalan Maulana) Kuala Belait KA 1931 Brunei Darussalam MALAYSIA Phone: 673-333-0080 Fax: 673-333-2710 ENSCO GERUDI (M) SDN BHD 5th Floor, Bangunan Angakasa Raya Jalan Ampang Kuala Lumpur 50450 MALAYSIA Phone: 60/3-2148-4909 Fax: 60/3-2148-3909 ENSCO OFFSHORE INTERNATIONAL COMPANY 3rd Floor, QFl (Qatar General Insurance) Bldg. Al Asmakh Street, PO Box 22895 Doha QATAR Phone: 974/441-7075 Fax: 974/442-6780 ENSCO MARITIME LIMITED Unit No. 601, 6th Floor Centre Point, Andheri Kurla Rd J. B. Nagar, Andheri East Mumbai 400 059 INDIA Phone: 91-22-564-95454 Fax: 91-22-564-90596 ENSCO HOLLAND B. V. 8th Floor, BRI Building Jl. Jend. Sudirman No. 37 Balikpapan 76112 East Kalimantan INDONESIA Phone: 62/542-736791 Fax: 62/542-736751 ENTREPRISE NATIONALE DES TRAVAUX AUX PUITS BP 206/207 Hassi Messaoud 30500 ALGERIA Phone: 213/9738850 Fax: 213/9732097 ENVIROSAFE DRILLING LP 1614 C. Nantucket Drive Houston, Texas 77057 USA Phone: 713-818-3919 Fax: 713-784-0805 E-Mail: rsagehouston. rr EVERTSON INTERNATIONAL VENEZUELA Ave. Marino, Via La Guarapera Edi Evertson, El Tigrito, Edo. Anzoategui Phone: 58/283-2554744 Fax: 58/283-2554722 E-Mail: jimsevertson Web: evertson EXCELL SERVICES, INC 36629 Hwy 385 P O Box 305 Wray, Colorado 80758 USA Phone: 970-332-3156 Fax: 970-332-5821 E-Mail: eandrewsjwoperatiog Web: jwoperating EXPLORATION OIL amp GAS JASLO LTD. NAFTGAZ BRANCH IN WOLOMIN ul Lukasiewicza 11 Wolomin 05-200 POLAND Phone: 48/22-7873704 Fax: 48/22-7762340 E-Mail: naftgaznaftgaz. pl FAITH DRILLING L. L.C. PO Box 1378 Seminole, Texas 79360-1378 USA 902 S. W. Ave C Seminole, Texas 79360 USA Phone: 432-758-2552 Phone: 432-758-6352 Fax: 432-758-2552 FELDERHOFF BROTHERS DRILLING PO Box 1299 Gainesville, Texas 76240 USA 4337 E Hwy 82 Gainesville, Texas 76240 USA Phone: 940-665-3592 Fax: 940-613-4065 E-Mail: Feldbsicompanies Web: bsicompanies 1ST DRILLING COMPANY OF ZHONGYUAN PETROLEUM EXPLORATION BUREAU Mazhuangqiao Town Qingfeng County Henan Province 457331 P R CHINA Phone: 86/393-4807196 Fax: 86/393-4800734 Bucharest ROMANIA Phone: 40/21-224-0538 Fax: 40/21-224-0538 E-Mail: officeforadex. ro Web: foradex. ro FORADEX SA 14, Rue 7051, Cite Essalem El-Menzah IV 1082 Tunis TUNISIA Phone: 216/71-230005 Fax: 216/71-230005 FORADEX SA Lukind House 1st Fl Cha Cha Cha Road PO Box 31911 Lusaka ZAMBIA Phone: 260/1-223723 Fax: 260/1-223723 FORADEX SA PO Box 4105 Benghazi LIBYA Phone: 218/61-2222809 Fax: 218/61-2222809 FORESIGHT LTD. Foresight House 6 Elder Street London E1 6BT UNITED KINGDOM Phone: 44/207-3775755 Fax: 44/207-2472700 E-Mail: fk.)fs-g Mumbai 400 055 INDIA Phone: 91/22-6155132 Fax: 91/22-6155133 E-Mail: asmbom5.vsnl. net. in HALLWORTHY SHIPPING LTD. PO Box 41164 Sharjah UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/6-5281914 Fax: 971/6-5281974 E-Mail: foresightemirates. net. ae FOSERCO SA 2 Avram Iancu Street TG. OCNA 5467 ROMANIA Phone: 40/234-344035,344036 Fax: 40/234-344395 E-Mail: fosercomic. ro FRIGSTAD OFFSHORE PTE. LTD. 2 Mistri Rd 11-00 HMC Bldg Singapore 079624 SINGAPORE Phone: 65/6223-1277 Fax: 65/6223-3906 E-Mail: fofrigstad. sg Web: frigstad FRONTIER DRILLING I, LP PO Box 1116 Luling, Texas 78648 USA Phone: 830-875-3774 Fax: 830-875-2484 E-Mail: rthomasfrontierdrilling FRONTIER DRILLING ASA PO Box 6076 Postterminalen Bergen 5892 NORWAY Statsminister Michelsensveg 38 Paradis Bergen 5231 NORWAY Phone: 47/55-922820 Fax: 47/55-922830 E-Mail: postfrontier-drill Web: frontier-drill FRONTIER DRILLING (ASIA) PTE. LTD. 491 B River Valley Rd 14-01 Valley Point Singapore 248373 SINGAPORE Phone: 65/6887 0440 Fax: 65/6887 0444 E-Mail: singaporefrontierdrill. com FRONTIER DRILLING do BRAZIL LTDA Edificio Leberty Center - Sala 901 Avenida Nossa Senhora da Penha 387 Praia da Canto Vitoria ES 29055-131 BRAZIL Phone: 55/27 3334 8600 Fax: 55/27 3334 8610 GASCO DRILLING INC PO Drawer 330 Cedar Bluff, Virginia 24624 USA Phone: 540-964-2696 Fax: 540-963-0487 GASCO DRILLING INC PO Box 527 Cedar Bluff, VA 24609 USA Jerry E Ratliff, Sec GEM DRILLING CO. PO Box 65 Stamford, Texas 79553 USA 500 Adams Rd Stamford, Texas 79553 USA Phone: 325-773-3654 Fax: 325-773-3655 GEORGE N. MITCHELL DRILLING COMPANY INC. PO Box 550 Carmi, Illinois 62821 USA 1239 County Rd 1500N Carmi, Illinois 62821 USA Phone: 618-382-2343 Fax: 618-384-2435 E-Mail: nrgymitchelldrilling. com GLOBALSANTAFE CORPORATION PO Box 4577 Houston, Texas 77210-4577 USA 15375 Memorial Drive Houston, Texas 77079 USA Phone: 281-925-6000 Toll Free: (800) 231-5754 Fax: 281-925-6010 E-Mail: firstname. lastnamegsfdrill. co m Web: gsfdrill CASPIAN DRILLING COMPANY LIMITED Vishechnaya Street 3 North Wharf Baku AZERBAIJAN Phone: 994/12-497-4612 Fax: 994/12-497-4610 GLOBALSANTAFE INTERNATIONAL DRILLING CORP B. P. 5893 c/o Saga Logistics Base Douala CAMEROON Phone: 237/343-8713 Fax: 237/343-4979 GLOBALSANTAFE DRILLING COMPANY (CANADA) LTD. 36 Brookshire Court Ste 13 Bedford, NS B4A 4E9 CANADA Phone: 902-832-9460 Fax: 902-832-9480 Kevin Knott Victor Dias GLOBALSANTAFE INTERNATIONAL (CANADA) DRILLING COMPANY Baine Johnston Centre, Ste 400 10 Fort William Place St John8217s Newfoundland A1C 1K4 CANADA Phone: 709-724-6600 Fax: 709-724-6610 GLOBALSANTAFE CORP Kilometer No. 11 Kattameya-Ein Soukhna Desert Rd PO Box 341 Cairo EGYPT Phone: 202-757-5681 Fax: 202-757-5669 GLOBALSANTAFE DRILLING OPERATIONS, INC. Parque de las Avenidas de Africa Carracolas Malabo EQUATORIAL GUINEA Phone: 240-0-96-968 Fax: 240-0-94-091 GLOBALSANTAFE INTERNATIONAL DRILLING CORP Boite Postale 556 Port Gentil GABON Phone: 241/552040 Fax: 241/560458 PT SANTA FE SUPRACO INDONESIA Jalan, Melawai 1X/2 PO Box 2351 Jakarta Selatan INDONESIA Phone: 62/21-721-1700 Fax: 62/21-721-1714 PT SANTA FE-POMEROY INDONESIA Merak Petroleum Base Jl. Pulorida, Merak West Java INDONESIA Phone: 62/254-571 408 Fax: 62/254-571 189 PT SANTA FE SUPRACO INDONESIA Gedung BRI, Lantai 5 Jin. Jend Sudiman No. 37 Balikpapan Kalimantan 76112 INDONESIA Phone: 62-542-426-396 Fax: 62-542-426-408 SAFEMAL DRILLING SDN. BHD. 9th Floor, Angkasa Raya Building 123 Jalan Ampang Kuala Laumpur 50450 MALAYSIA Contractor Listings 2005 IADC Membership Directory821269 Phone: 603-2050-2100 Fax: 603-2050-2122 GLOBAL OFFSHORE DRILLING LIMITED Kilometer 14 Aba Expressway PO Box 7086 Port Harcourt NIGERIA Phone: 234/84-231356 Fax: 234/84-231353 SANTA FE CONSTRUCTION CO. 139 Corporate Center 10th Floor, Unit 1001 139 Valero Street, Salcedo Village Makati City Manila PHILIPPINES Phone: 632/830-2210 Fax: 632/818-8237 SANTA FE DRILLING OPERATIONS, INC. PO Box 4396 Doha QATAR Phone: 974/455-0797 Fax: 974/455-1298 GLOBALSANTAFE INTERNATIONAL SERVICES INC. Letter Box 5096, Bldg 104, Sops Ave. Loyang Offshore Base Loyang Crescent Singapore 508988 SINGAPORE Phone: 65/6545 2679 Fax: 65/6545 6173 GLOBALSANTAFE INTERNATIONAL SERVICES INC. Unit 3004, 30th Floor, Suntowers Bldg B, 123 Vibhavadi-Rangsit Rd Khwaeng Ladyao, Khet Chatuchak Bangkok 10900 THAILAND Phone: 662-617-6170 Fax: 662-617-6171 GLOBALSANTAFE SOUTH AMERICA LLC Maple House 3 Sweet Briar Road St. Clair, Trinidad WEST INDIES Phone: 868/622-6432 Fax: 868/622-6563 GLOBALSANTAFE DRILLING UK LIMITED Lothing Depot North Quay Lowestoft Suffolk NR32 2TF UNITED KINGDOM Phone: 44/1502-542-000 Fax: 44/1502-542-001 GLOBALSANTAFE DRILLING UK LIMITED Langlands House Huntley St Aberdeen AB10 1SH SCOTLAND Phone: 44/1224-654400 Fax: 44/1224-654401 RESOURCE RIG SUPPLY, INC. 15375 Memorial Drive Houston, TX 77079 USA Phone: 281-925-7300 Fax: 281-925-7399 APPLIED DRILLING TECHNOLOGY, INC. 15375 Memorial Drive, Suite A200 Houston, TX 77079 USA Phone: 281-925-7100 Fax: 281-925-7199 ACCESS EXPLORATION CORPORATION 1177 West Loop South, Ste 1450 Houston, TX 77027 USA Phone: 713-621-2777 Fax: 713-621-2779 GLOBALSANTAFE DRILLING VENEZUELA, C. A. Av. Nueva Esparta c/c/ Cerro Sur, Centro Bahia Pozvelos Torre b Mezanina I, Oficina 20 Barcelona VENEZUELA Phone: 58/281-262-4250 Fax: 58/281-267-9362 GLOBALSANTAFE INTERNATIONAL SERVICES INC 02 Hoang Dieu Street Vung Tau City VIETNAM Phone: 84/64-852164 Fax: 84/64-852162 GLOBALSANTAFE ANGOLA OFFICE Malango Base Cabinda ANGOLA Phone: 925-842-1111 Fax: 832-463-6806 (V-sat) GLOBALSANTAFE ARGENTINA OFFICE 25 de Mayo 555, Piso 20 C1002ABK Buenos Aires ARGENTINA Phone: 54-11-4310-2470 Fax: 54-11-4310-2471 GLOBALSANTAFE BRAZIL OFFICE Estrada de Capuabe, 73 Santa Rita - Vila Velha - ES CEP 29118-461 BRAZIL Phone: 55-27-3239-8734 Fax: 55-27-3239-8734 GOLDEN STATE DRILLING INC 3500 Fruitvale Ave Bakersfield, California 93308 USA Phone: 661-589-0730 Fax: 661-589-0147 E-Mail: bstevensgsdrilling GOOBER DRILLING CORPORATION PO Box 1432 Stillwater, Oklahoma 74076 USA 4905 S Perkins Rd Stillwater, Oklahoma 74074 USA Phone: 405-743-2132 Fax: 405-743-0052 E-Mail: mike. browngooberdrilling GREAT WALL DRILLING COMPANY LIMITED No. 6 Liupukang Street Xicheng District Beijing 100724 P R CHINA Phone: 86/10-62095684 Fax: 86/10-62094976 GREEN GAS POWER LIMITED 16A Fore Street, Topsham Exeter, Devon EX3 OHF UNITED KINGDOM Wolstanton Retail Park, Wolstanton Newcastle-Under-Lyme Staffordshire ST5 0EE UNITED KINGDOM Phone: 44/1-395-223972 Fax: 44/1-395-227447 E-Mail: jggreengaspower GREY WOLF DRILLING COMPANY LP 10370 Richmond Ave Ste 600 Houston, Texas 77042-4136 USA Phone: 713-435-6100 Toll Free: (800) 553-7563 Fax: 713-435-6171 E-Mail: trichardsgreywolfdrilling GREY WOLF DRILLING COMPANY LP ARK-LA-TEX DIVISION 333 Texas St Ste 925 Shreveport, LA 71101 USA Phone: 318-213-1100 Toll Free: 800-959-3003 Fax: 318-213-1155 GREY WOLF DRILLING COMPANY LP ROCKY MOUNTAIN DISTRICT 2136 North Oil Dr Casper, WY 82604 USA Phone: 307-266-0700 Toll Free: (866) 522-0700 Fax: 307-266-0166 GREY WOLF DRILLING COMPANY LP GULF COAST DIVISION 254 Stanford Rd Eunice, LA 70535 USA Phone: 337-457-0500 Toll Free: 888-457-4089 Fax: 337-457-0558 GREY WOLF DRILLING COMPANY LP SOUTH TEXAS DIVISION 1907 E Main Alice, TX 78332-4142 USA Phone: 361-668-8364 Toll Free: 800-242-3280 Fax: 361-668-0823 GREY WOLF DRILLING COMPANY LP WEST TEXAS DISTRICT 6 Desta Drive, Suite 3350 Midland, TX 79705 USA Phone: 915-684-6828 Toll Free: (888) 864-6828 Fax: 915-684-6841 GUICHARD OPERATING COMPANY INC. PO Box 2000 Crowley, Louisiana 70527-2000 USA 849 Oddfellows Rd Crowley, Louisiana 70526 USA Phone: 337-783-5141 Toll Free: 800-738-4645 Fax: 337-783-5155 E-Mail: GuichardCoaol GULF DRILLING INTERNATIONAL LIMITED (Q. S.C.) PO Box 9072 Doha QATAR 7th Floor HBK Tower, Musherib St Doha QATAR Phone: 974/4378777 Fax: 974/4434788 E-Mail: gdigulfdrilling. net . GWALTNEY DRILLING INC PO Box 520 Washington, Indiana 47501 USA 107 SE 3rd St Washington, Indiana 47501 USA Phone: 812-254-5085 Fax: 812-254-4943 GWALTNEY DRILLING INC RR 2 Box 255 Washington, IN 47501-1216 USA Phone: 812-254-9168 Neal Newton, Prod Supt H-40 DRILLING INC. 11828 W Central Ste 100 Wichita, Kansas 67212-5178 USA Phone: 316-773-3640 Fax: 316-773-3740 HALLWORTHY SHIPPING LTD S. A Torre Universal Ave Federico Boyd Piso No 12 (Penthouse) Panama 0816-02033 REPUBLIC OF PANAMA PO Box 41164 C/O Sharjah Shipping Co. Sharjah UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/6-5281914 Fax: 971/6-5281974 E-Mail: foresiteemirates. net. ae HAMAD AL-HAMAD amp PARTNERS COMPANY PO Box 47143 Fahaheel 64022 Phone: 965/3261369,3261378 Fax: 965/3261348 E-Mail: hamadalhamadhhpco. kw Web: hamadalhamadhhpco. co m. kw HEART LAND DRILLING, INC. PO Box 3714 Abilene, Texas 79604 USA Phone: 325-676-4621 Fax: 325-670-0325 E-Mail: hlpcabilene HEARTLAND OIL AND GAS CORPORATION 1625 Broadway, Ste 1480 Denver, Colorado 80202 USA Phone: 303-405-8450 Fax: 303-405-8451 E-Mail: charlieheartlandoilandgas Web: heartlandoilandgas HEARTLAND OIL AND GAS CORPORATION 200 Burrard St, Ste 1925 Vancouver, B. C. V6C 3L6 CANADA Phone: 604-693-0177 Fax: 604-638-3525 E-Mail: rcoglonheartlandoilandgas. co m Web: heartlandoilandgas INTERNATIONAL DRILLING CO. 1437 South Boulder Avenue Tulsa, Oklahoma 74119 USA Phone: 918-742-5531 Fax: 918-742-0237 INTERNATIONAL DRILLING CO. PO Box 95969 Oklahoma City, OK 73143 USA Phone: 405-677-8882 Fax: 405-670-2667 INTERNATIONAL DRILLING CO. PO Box 6173 Pearl, MS 39288-6173 USA Phone: 601-939-1589 Fax: 601-939-9122 HELMERICH amp PAYNE INTERNATIONAL DRILLING CO. PO Box 3909 Western Offshore District Ventura, CA 93006 USA Phone: 805-642-4656 Fax: 805-642-6024 INTERNATIONAL DRILLING CO. PO Box 1700 Alice, TX 78333 USA Phone: 361-664-0114 Fax: 361-664-8534 HELMERICH amp PAYNE (COLOMBIA) DRILLING Cra 9A No 99-02 Office 410 Bogota COLOMBIA Phone: 57/1-6182399 Fax: 57/1-6182345 HELMERICH amp PAYNE DE VENEZUELA (ANACO) Apartado 16 Carretera Negra KM 98 Final Ave dose Antonio Anzoategul Anaco Edo Anzoategui VENEZUELA Phone: 58/282-4247754 Fax: 58/282-4247753 HELMERICH amp PAYNE DE VENEZUELA (MATURIN) Av. Alirio Ugarte Pelayo (Al lado de Plasticor) Maturin, Edo. Monagas VENEZUELA Phone: 58/291-641-9535 Fax: 58/291-643-1130 HELMERICH amp PAYNE DE VENEZUELA (CD. OJEDA) Carretera N, Entre Avenidas 42y 43 Ciudad Ojeda Edo. Zulia VENEZUELA Phone: 58/265-641-2537 Fax: 58/265-641-1552 HELMERICH amp PAYNE DEL ECUADOR INC. Luis Cordero y Andalucia Edificio 8220Cyede8221 Quinto Piso Quito ECUADOR Phone: 593-2-2555-372 Fax: 593-2-2555-512 X 102 HELMERICH amp PAYNE INTERNATIONAL DRILLING CO. 16365 Park Ten Place, Ste 300 Houston, TX 77084 USA Phone: 281-398-5457 Fax: 281-398-7960 HELMERICH amp PAYNE BOLIVIA S. A. Calle 9 Oeste No. 73 Barrio Las Palmas Santa Cruz BOLIVIA Phone: 591/3-3531-741 Fax: 591/3-3536-784 HELMERICH amp PAYNE INTERNATIONAL DRILLING CO. 106 Park Place, Ste 100 Covington, LA 70433 USA Phone: 985-871-4071 Fax: 985-871-4072 HELMERICH amp PAYNE (AFRICA) DRILLING CO. EQUATORIAL GUINEA Avenida Parques de Africa Caracolas Malabo EQUATORIAL GUINEA Phone: Houston 713-431-9212 Fax: Houston 713-431-9216 HELMERICH amp PAYNE (ARGENTINA) DRILLING CO. San Martin 201, Piso 4, Oficina 12 Bis Codigo Postal 1003 Buenos Aires ARGENTINA Phone: 54/11-4326-3481 Fax: 54/11-4322-2005 HELMERICH amp PAYNE INTERNATIONAL DRILLING CO. 341 East E St Ste 180 Casper, WY 82601 USA Phone: 307-237-0056 Fax: 307-237-6756 HELMERICH amp PAYNE INTERNATIONAL DRILLING CO. Smolensk Passage, Smolensk Square The House 3 6th Floor, Office No. 628 Moscow 121099 RUSSIA Phone: 7/095-937-8272 Fax: 7/095-937-8200 HELMERICH amp PAYNE INTERNATIONAL DRILLING CO. PO Box 133228 Tyler, TX 75713 USA Phone: 903-533-1340 Fax: 903-535-9238 HERCULES OFFSHORE, LLC 2929 Briarpark Drive, Ste 435 Houston, Texas 77042 USA Phone: 713-952-4176 Fax: 713-952-4342 HERCULES DRILLING COMPANY 2929 Briarpark Drive Ste 400 Houston, TX 77042 USA Phone: 713-952-7977 Fax: 713-952-7990 HERCULES LIFTBOAT COMPANY 5319 Port Road New Iberia, LA 70560 USA Phone: 337-560-8000 Fax: 337-374-3247 HTC INTERNATIONAL PO Box No 1376 Corner of Hadda Cinema Complex Sana8217a YEMEN Hadda Cinema Complex Sana8217a YEMEN Phone: 967/1-269224 Fax: 967/1-269223 E-Mail: hashediy. net. ye ICELAND DRILLING CO Jardboranir hf Skipholt 50 d Reykjavik 105 ICELAND Phone: 354/5113800 Fax: 354/5883801 E-Mail: sveinnjardboranir. is INLET DRILLING ALASKA INC 210 N Willow Street Kenai, Alaska 99611 USA Phone: 907-283-3567 Fax: 907-283-7065 E-Mail: inletdrlptialaska. net IRAQ DRILLING COMPANY (IDC) Ministry of Oil Al-Nidal Street Baghdad IRAQ Phone: 1-914-360-3105 E-Mail: dr-alaboudiweb. de OIL EXPLORATION COMPANY (OEC) Ministry of Oil Oil Exploration Company PO Box 476 Baghdad IRAQ Phone: 964/1-772-9802 Fax: 964/1-727-0388 E-Mail: oecmanuruklink. net IROILRIGS INTERNATIONAL LTD Suite 1301 1-7 Lyndhurst Terrace Central Hong Kong P R CHINA Phone: 852-92380288 Fax: 852-25217979 E-Mail: robinsoniroilrigs Web: iroilrigs ITAG - TIEFBOHR GMBH amp COMPANY KG Itagstrasse Celle D-29221 GERMANY Phone: 49/5141914-351 Fax: 49/5141-914-388 E-Mail: thor. noevigitag-ce. de Web: itag-celle. de JAGSON INTERNATIONAL LTD. 2nd Floor 6 Pearey Lal Building Janpath New Delhi 110 001 INDIA Phone: 91/11-3718059 Fax: 91/11-3324693 E-Mail: jilnda. vsnl. net. in JAPAN DRILLING CO. LTD. Nishi Azabu Annex 5th-7th Floor 3-20-16 Nishi Azabu, Minato-ku Tokyo 106-0031 JAPAN Phone: 81/3-5411-9870 Fax: 81/3-5411-9200 E-Mail: infojdc. co. jp Web: jdc. co. jp JAPAN DRILLING (MALAYSIA) SDN. BHD. Box No 535 Lot 6.01 6th Fl Wisma Central Jalan Ampang 50450 Kuala Lumpur MALAYSIA Phone: 60/3-21668071 Fax: 60/3-21668070 E-Mail: hirishijdc. co. jp JAPAN DRILLING CO. LTD. H-5 OPERATIONS OFFICE C/O Perforadora Central, S. A. DE. C.V. Calle 24 No. 52 Altos-2. Col. Centro C. P. 24100 Ciudad del Carmen MEXICO Phone: 52/938-382-5964 Fax: 52/938-382-0577 E-Mail: yoichi. onoejdc. co. jp JAPAN DRILLING CO. LTD. SAGADRIL, INC. PO Box 17340 Jebel Ali, Room No. 604 of Lob-16 Building, in Jebel Ali Free Zone Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/4-8814945 Fax: 971/4-8814965 E-Mail: toshio. haradajdc. co. jp JAPAN DRILLING CO. LTD. SINGAPORE OFFICE Loyang Offshore Supply Base Box No 5056 Loyang Cresent Singapore 508988 SINGAPORE Phone: 65/6543-1722 Fax: 65/6542-1765 E-Mail: freddyjdcs. sg PT JAPAN DRILLING INDONESIA 19th Floor, Plaza Sentral JK Jendral Sudirman Kav 47 Jakarta 12930 INDONESIA Phone: 62/21-5746441 Fax: 62/21-5746386 JET DRILLING PTE LTD 152 Beach Road 09-01 Gateway East Singapore 189721 SINGAPORE Phone: 65/392-0201 NORTHERN OFFSHORE LTD. PO Box 1751 Vika Oslo 0122 NORWAY Phone: 47/2201-7500 Fax: 47/2201-7510 E-Mail: managementnorthern. no JINDAL DRILLING amp INDUSTRIES LTD. 1207 Vikram Tower 16 Rajendra Place New Delhi 110 008 INDIA Phone: 91/11-2574-0419-0421 Fax: 91/11-2575-4604 E-Mail: jindalgiasdl01.vsnl. net. in Web: jindal JINDAL DRILLING amp INDUSTRIES LTD. 3rd Fl Keshva Bldg Bandra Kurla Complex Bandra (East) Mumbai 400 051 INDIA Phone: 91/22-2659-2893-2894 Fax: 91/22-2654-2881 E-Mail: neptunebom5.vsnl. net. in JOHN ENERGY LIMITED Registered Office: 220 G. I.D. C. Estate Mehsana - Gujarat, 384 002 INDIA Phone: 91/2762-254079 Fax: 91/2762-254822 E-Mail: john. adlsancharnet. in Web: johnenergy JOHN ENERGY LIMITED Corporate Office 101, Shapath-III, Near GNFC Tower S. G. Road Bodakdov, Ahmedabad Gujrat INDIA Phone: 91/79-26850132 Fax: 91/79-26850133 E-Mail: johnjohnenergy, hinduad1sancharnet. in JOHN ENERGY LIMITED Durga Bhavan, Subhash Nagar Chandkheda Ahmedabad INDIA Phone: 91/79-55228235 Fax: 91/79-55228235 JOHN ENERGY LIMITED 5 Besant St, Santacruz West Mumbai 400 054 INDIA Phone: 91/22-26494581 Fax: 91/22-26052472 JOHN ENERGY LIMITED 196 Narnarayan Bunglows Behind MIPCO, Bolav Road Bharuch Gujrat INDIA Phone: 91/2642-246753 Fax: 91/2642-246753 JUSTISS OIL CO. INC. PO Box 2990 Jena, Louisiana 71342 USA 1120 E Oak Jena, Louisiana 71342 USA Phone: 318-992-4111 Fax: 318-992-7201 E-Mail: justissjustissoil JUSTISS DRILLING DE VENEZUELA, S. A. Base Ubicada en la Prolongacion Avenida Miranda, Via Lechozal Km 3 Anaco Estado Anzoategui VENEZUELA Phone: 58/282-4253555 Fax: 58/282-4253151 E-Mail: justisstelcel. net. ve JW DRILLING INC PO Box 160 Artesia, New Mexico 88211 USA 5104 W Richardson Artesia, New Mexico 88210 USA Phone: 505-748-8704 Fax: 505-748-8719 KAL DRILLING COMPANY 11500 S Meridian Oklahoma City, Oklahoma 73173 USA Phone: 405-691-1202 Fax: 405-691-2377 E-Mail: kaldrlgoecadvantage. net KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC No. 54 Zhongxing Road Baijiantan District Karamay, Xinjiang 834009 P R CHINA Phone: 86/990-6827312 Fax: 86/990-6920617 E-Mail: gizjgs-wyxxjkdc SINO-KAZAK GREAT WALL DRILLING COMPANY, LTD. 56 Arkdanuwa St Arkqubin City 463022 KAZAKHSTAN Phone: 7/313-2967956 Fax: 7/313-2967953 KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC NIGERIA Phone: 234/8033580816 Fax: 234/53-321429 E-Mail: songhykdcyahoo. cn nrly70116xjkdc KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC 23 Road 286 New Maadi Cairo EGYPT Phone: 20/2-5202256 Fax: 20/2-5202254 E-Mail: ajxmbxjkdc mengqinggangsina KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC VENEZUELA Phone: 58/416-6823790 Fax: 58/282-4251824 E-Mail: wnrlxmbxjkdc xqg6926256126 KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC NIGERIA Phone: 87/1-762662915 Fax: 87/1-762662916 E-Mail: yongsheng8105sina nrly7017xjkdc KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC IRAN Phone: 87/1-763222177 Fax: 87/1-763222179 E-Mail: xj16inmarsat. francetelecom. fr KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC, OMAN Phone: 968/6-93086 Fax: 968/6-93085 E-Mail: amxmbxjkdc wanghu1974yahoo KARAMAY DRILLING COMPANY, CNPC, SYRIA Phone: 963/11-6120070 Fax: 963/11-6120070 E-Mail: xlyxmbxjkdc KCA DEUTAG DRILLING GROUP Minto Dr Altens Industrial Estate Aberdeen AB12 3LW SCOTLAND Phone: 44/1224-299600 Fax: 44/1224-230400 E-Mail: colleen. reiduk. kcadeutag Web: kcadeutag KCA DEUTAG DRILLING UK OFFICE Minto Drive Altens Industrial Estate Aberdeen AB12 3LW SCOTLAND Phone: 44/1224-299600 Fax: 44/1224-230401 E-Mail: pam. vickersuk. kcadeutag Web: kcadeutag KCA DEUTAG DRILLING GERMANY OFFICE PO Box 1253 Bad Bentheim D-48443 GERMANY Phone: 49/5922-72000 Fax: 49/5922-72105 Web: kcadeutag KCA DEUTAG DRILLING INC USA OFFICE 10777 Westheimer Ste 1111 Houston, TX 77042 USA Phone: 713-243-6230 Fax: 713-243-6231 Web: kcadeutag KCA DEUTAG DRILLING DUBAI OFFICE Jebel Ali PO Box 17240 Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/48816697 Fax: 971/48816940 Web: kcadeutag - KENAI DRILLING Corporate Office PO Box 2248 Orcutt, California 93457-2248 USA 6430 Cat Canyon Rd Santa Maria, California 93455 USA Phone: 805-937-7871 Fax: 805-937-4768 Web: kenaidrilling KENAI DRILLING Operations Office 2701 Patton Way Bakersfield, CA 93308 USA Phone: 661-587-0117 Fax: 661-587-0116 Web: kenaidrilling KEY ENERGY SERVICES, INC. Corporate Headquarters 6 Desta Dr Ste 4400 Midland, Texas 79705 USA Phone: 432-620-0300 Toll Free: (877) 539-2940 Fax: 432-620-0307 KEY ENERGY SERVICES, INC. Executive Offices 400 S River Rd New Hope, PA 18938 USA Phone: 215-862-7900 Toll Free: (800) 525-2147 Fax: 215-862-7901 KEY ENERGY SERVICES, INC. Drlg. Opns. - Permian Basin Drlg. 6 Desta Dr Ste 4400 Midland, TX 79705 USA Phone: 915-620-0300 Toll Free: (877) 539-2940 Fax: 915-570-0465 KEY ENERGY SERVICES, INC. Drlg. Opns. - Four Corners Drlg. PO Box 900 Farmington, NM 87401 USA Phone: 505-327-4961 Fax: 505-327-4962 5651 US Hwy 64 Farmington, New Mexico 87401 USA KEY ENERGY SERVICES, INC. Drlg. Opns. - Rocky Mountain Drlg. 2603 E Main St Rangely, CO 81648 USA Phone: 970-675-8281 Fax: 970-675-8286 KEY ENERGY SERVICES, INC. Drlg. Opns. - West Virginia Drlg. 2 Players Club Drive Charleston, WV 25311 USA Phone: 304-342-9700 Fax: 304-342-9709 KEY ENERGY SERVICES, INC. Well Service Opns - California 18835 Hwy 65 Bakersfield, CA 93308 USA Phone: 661-399-0621 Toll Free: 800-360-7743 Fax: 661-399-0853 KEY ENERGY SERVICES, INC. Well Servicing - Gulf Coast Reg. 8700 Tesoro Dr Ste 800 San Antonio, TX 78217 USA Phone: 210-828-5522 Fax: 210-828-0066 KEY ENERGY SERVICES, INC. Well Servicing - Mid-Continent Div 4000 Valley Park Dr El Reno, OK 73036-6823 USA Phone: 405-262-1231 Toll Free: 888-550-9505 Fax: 405-262-1197 KEY ENERGY SERVICES, INC. 3100 Timmons Ln, Ste 300 Houston, TX 77027 USA Phone: 713-869-6020 Fax: 713-869-2978 KEY ENERGY SERVICES, INC. Well Servicing - Western Region PO Box 10627 Midland, TX 79702 USA Phone: 915-570-5721 Fax: 915-684-7709 1502 E Taylor Midland, Texas 79702 USA KEY ENERGY SERVICES, INC ARK/LA/TEX DIVISION-CENTRAL REGION 401 Market Street, Ste 800 Shreveport, LA 71101 USA Phone: 318-425-9990 Fax: 318-425-9997 - KEY ENERGY SERVICES, INC Coastal Bend Division PO Box 830 El Campo, TX 77437-0830 USA Phone: 979-543-5676 Fax: 979-543-3503 KINGSBURY DRILLING LLC PO Box 3407 Gillette, Wyoming 82717 USA 205 Newton Rd Gillette, Wyoming 82716 USA Phone: 307-682-4051 Fax: 307-686-2776 KOKOMO ENERGY, INC. P. O. Box 1200 Bridgeport, Texas 76426 USA 101 Turkey Creek Trail Bridgeport, Texas 76426 USA Phone: 940-683-1102 Fax: 940-683-1105 E-Mail: kokomo198ntws. net - KUWAIT DRILLING COMPANY PO Box 9066 Ahmadi 61001 KUWAIT Phone: 965/398 0421 Fax: 965/398 8138 E-Mail: sulaiman. musallamkdc. k w LARIAT SERVICES INC. RIATA ENERGY COMPANY PO Box 10209 Amarillo, Texas 79116-0209 USA 701 Park Place Amarillo, Texas 79101 USA Phone: 806-376-7904 Toll Free: (888) 269-3285 Fax: 806-376-9216 E-Mail: jameslariatservices LARIAT SERVICES INC. RIATA ENERGY COMPANY PO Box 757 Fort Stockton, TX 79735 USA Phone: 915-336-7821 Fax: 915-336-9339 E-Mail: lariatriataenergy. net LARIAT SERVICES 2424 E I-20 Service Road Odessa, TX 79766 USA Phone: 432-333-1307 Fax: 432-333-2971 LATSHAW DRILLING amp EXPLORATION COMPANY PO Box 691017 Tulsa, Oklahoma 74169 USA Phone: 918-355-4380 Fax: 918-355-4392 E-Mail: tblatshawearthlink. net LENNOX PETROLEUM SERVICES LIMITED 21 Princess Margaret Street San Fernando Trinidad WEST INDIES Phone: 868-657-7205 Fax: 868-657-5782 E-Mail: lennxtstt. net. tt LEONARD HUDSON DRILLING COMPANY INC. PO Box 1876 Pampa, Texas 79066-1876 USA 601 N Price Rd Pampa, Texas 79066 USA Phone: 806-665-1816 Fax: 806-665-0243 E-Mail: lrhhudsondrilling LES WILSON INC. PO Box 331 Carmi, Illinois 62821 USA Phone: 618-382-4666 Fax: 618-382-5313 LONESTAR DRILLING NIGERIA LTD. AWETO INDUSTRIAL COMPLEX Eneka Igwuruta Road Rumuokwurushi Port Harcourt NIGERIA Phone: 234/84-612595/612593 Fax: 234/84-612505 E-Mail: lonestarskannet LONESTAR DRILLING NIGERIA LTD. 37, Dafinone Way Sapele Delta State NIGERIA Phone: 234/54-342420/342647 Fax: 234/54-342420 LONGHORN DRILLING amp EQUIPMENT CO 1658 Redwood St Seguin, Texas 78155 USA Phone: 830-372-1910 Fax: 830-303-0275 LUKOIL - BURENIE (DRILLING), LTD. M Toreza St 1-A Samara 443093 RUSSIA Phone: 7/8462-361576 Fax: 7/8462-361636 E-Mail: lukbursamaramail. ru LUKOIL - BURENIE (DRILLING), LTD. WEST SIBERIAN BRANCH Druzhby Narodov 15 Tumen Region Kogalym 626481 RUSSIA Phone: 7/34667-48435 Fax: 7/34667-48931 LUKOIL SHELF LTD 7-9 N. Kachuevskoy St. Astrakhan 414022 RUSSIA Phone: 7-8512-39-10-08 Fax: 7-8512-39-10-09 E-Mail: vvlasovlukshelf MAC DRILLING, INC PO Box 3470 Gillette, Wyoming 82717 USA 901 South 4-J Road Gillette, Wyoming 82716 USA Phone: 307-682-8047 Fax: 307-686-6300 MAERSK CONTRACTORS 50 Esplanaden Copenhagen DK-1098 DENMARK Phone: 45/33-633363 Fax: 45/33-633230 THE MAERSK COMPANY Maersk House Greenbank Road East Tullos Aberdeen AB12 3BR SCOTLAND Phone: 44/1224-216700 Fax: 44/1224-216719 EGYPTIAN DRILLING COMPANY PO Box 8071 Cairo 11371 EGYPT Phone: 20/2-4176701 Fax: 20/2-4176731 Km. 17.5 Cairo/Suez Rd Nasr City Housing MAERSK CONTRACTORS VENEZUELA S. A. Carretera 8220N8221 Calle Chile 73 Ciudad Ojeda Estado Zulia VENEZUELA Phone: 58/265-401500 Fax: 58/265-413911 MAERSK CONTRACTORS ESBJERG Esplanaden 50 1098 Copenhagen K Esbjerg 1098 DENMARK Phone: 45/76-147700 Fax: 45/76-147732 MAERSK CONTRACTORS NORGE AS Chr Thorings VEG9 Box 134 Forus Stavanger N-4065 NORWAY Phone: 47/5201-7000 Fax: 47/5201-7001 MARITIMA PETROLEO E ENGENHARIA LTDA Avenida Almirante Barroso 52 GR 3400 Rio de Janeiro 22031-000 BRAZIL Phone: 55/21-2544-4044 Fax: 55/21-2220-6566 E-Mail: maritimamaritimapetroleo. br MARTEX DRILLING COMPANY PO Box 2069 Marshall, Texas 75671 USA 100 Carlile Circle Marshall, Texas 75670 USA Phone: 903-938-3574 Fax: 903-935 0003 E-Mail: martexco MB PETROLEUM SERVICES LLC PO Box 695 CPO Seeb Postal Code 111 MUSCAT Phone: 968/24591606 Fax: 968/24591530 E-Mail: mbomanmbpetroleum. co. om Web: mbpetroleum MB DRILLING CO. LTD. PO Box 85 Szolnok H-5001 HUNGARY Phone: 36/56-424033 Fax: 36/56-420693 E-Mail: mbrt02mbrt. hu MB DRILLING OVERSEAS Abu Remmaneh Al Hassan St Building No 21 Damascus SYRIA Phone: 963/11-3316419 Fax: 963/11-3323138 E-Mail: mbdr-syscs-net. org MB PETROLEUM SERVICES LLC PO Box 16924 Sana8217a YEMEN Phone: 967/1-413835 Fax: 967/1-413597 E-Mail: mbpsyemeny. net. ye MB PETROLEUM SERVICES LTD. PO Box 1969 Al Khobar SAUDI ARABIA Phone: 966/3-8611539 Fax: 966/3-8611174 MB PETROLEUM DEUTSCHLAND GMBH Brietzer Weg 4 Salzwedel 29410 GERMANY Phone: 49/3901-835211 Fax: 49/3901-35056 E-Mail: ee-workovert-online. de MCVAY DRILLING COMPANY PO Box 924 Hobbs, New Mexico 88241 USA 401 E Bender Hobbs, New Mexico 88240 USA Phone: 505-397-3311 Fax: 505-393-7455 E-Mail: tmcvayvalornet MESA DRILLING INC. 2929 Briarpark Dr. Suite 520 Houston 77042 USA Phone: 713-993-7082 Fax: 713-993-7084 E-Mail: mesamesadrilling Web: mesadrilling MIKE ROGERS DRILLING COMPANY INC. PO Box 126 Magnolia, Arkansas 71754-0126 USA Phone: 870-234-2356 Fax: 870-234-7487 E-Mail: mrdcmagnolia-net MND SERVISNI A. S. Velkomoravska 900/405 Luzice 696 18 CZECH REPUBLIC Phone: 420/518-315533 Fax: 420/518-357527 E-Mail: svrcekmnd. cz Web: servisni. mnd. cz/ MONCLA WELL SERVICE INC PO Box 52288 Lafayette, Louisiana 70505 USA 321 Renaud Drive Lafayette, Louisiana 70507 USA Phone: 337-232-9582 Toll Free: 888-2-MONCLA Fax: 337-267-3482 E-Mail: cmonclamoncla MURFIN DRILLING CO. INC. 250 N Water Ste 300 Wichita, Kansas 67202 USA Phone: 316-267-3241 Fax: 316-267-6004 MURFIN DRILLING CO. INC. Box 661 Colby, KS 67701 USA Phone: 785-462-7541 Fax: 785-462-7519 NABORS INDUSTRIES LTD. NABORS HOLDINGS 2nd Floor Intl. Trade Centre Warrens Po Box 905E St Michael, Barbados BRITISH WEST INDIES Phone: 246-421-9471 Fax: 246-421-9472 Web: nabors NABORS INDUSTRIES LTD. NABORS CORPORATE SERVICES 515 W Greens Rd Ste 1200 Houston, TX 77067-4525 USA Phone: 281-874-0035 Fax: 281-872-5205 NABORS DRILLING USA, LP 515 W Greens Rd Ste 1000 Houston, TX 77067-4525 USA Phone: 281-874-0035 Fax: 281-775-8595 E-Mail: joe. hudsonnabors HampR DRILLING LIMITED PATNERSHIP CONTRACTS OFFICE Suite 1620 700 6th Ave. S. W. Calgary, Alberta T2P 0T8 CANADA Phone: 780-212-1990 Fax: 780-212-1992 NABORS ALASKA DRILLING 2525 C St Ste 200 Anchorage, AK 99503 USA Phone: 907-263-6000 Fax: 907-563-3734 NABORS DRILLING USA LP SOUTHERN DIV - LAUREL OFFICE PO Box 6514 Laurel, MS 39440 USA Phone: 601-649-3265 Fax: 601-426-9136 NABORS DRILLING USA, LP SOUTHERN DIV - YOUNGSVILLE OFFICE PO Box 80768 Lafayette, LA 70598-0768 USA Toll Free: 800-446-0780 Fax: 800-446-0785 NABORS DRILLING USA, LP NORTHERN DIV-MIDCONTINENT OFFICE 5100 E Hwy 45 Fort Smith, AR 72916 USA Toll Free: 800-633-5087 Fax: 479-646-0310 NABORS DRILLING USA, LP NORTHERN DIV - OKLAHOMA OFFICE 10100 NW 10th St Oklahoma City, OK 73127 USA Phone: 405-324-8081 Fax: 405-324-8845 NABORS DRILLING USA, LP SOUTHERN DIV - BAKERSFIELD OFFICE 3919 Rosedale Hwy Bakersfield, CA 93308 USA Phone: 661-322-4983 Fax: 661-322-4918 NABORS DRILLING USA, LP SOUTHERN DIV - ODESSA OFFICE 2500 W Oregon Odessa, TX 79764-1798 USA Phone: 432-363-8180 Fax: 432-550-9993 NABORS DRILLING USA, LP NORTHERN DIV - CASPER OFFICE 6500 W Zero Rd Casper, WY 82604 USA Phone: 307-472-4097 Fax: 307-473-2206 NABORS DRILLING USA, LP NORTHERN DIV - WILLISTON OFFICE Box 2396 Williston, ND 58801 USA Phone: 701-572-6704 Fax: 701-572-0758 NABORS DRILLING USA, LP NORTHERN DIV - ROCK SPRINGS OFFICE 87 Reliance Rd Rock Springs, WY 82901 USA Phone: 307-382-5095 Fax: 307-382-5034 NABORS DRILLING LTD. 3000, 500-4th Ave SW Calgary, Alberta, AB T2P 2V6 CANADA Phone: 403-263-6777 Toll Free: 800-386-1830 Fax: 403-269-7352 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Corporate Office 515 W Greens Rd Ste 900 Houston, TX 77067-4525 USA Phone: 281-874-0035 Fax: 281-775-8144 E-Mail: siggi. meissnernabors NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED PO Box 2821 KM 6-1/2 Carretera Antigua A Cochabamba, Casilla 2821 Santa Cruz BOLIVIA Phone: 591/3-3541153 Fax: 591/3-3554800 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Carrera 9 No. 74-08 Oficina 1202 Santa Fe De Bogota D. C. COLOMBIA Phone: 571-212-4600 Fax: 571-249-1396 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED PO Box 50563 Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971-4-331-4350 Fax: 971-4-331-4360 Dubai UNITED ARAB EMIRATES NABORS DRILLING INTERNTAIONAL LIMITED Apt. 37, Building 59A Kurmangazy Str. (Junction of Ablai-Khan Str.) Almaty 480072 KAZAKHSTAN Phone: 7/3272-59 83 30 Fax: 7/3272-59 00 89 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED c/o Q. T.T. C. PO Box 4455 Doha QATAR Phone: 974/467-0861 Fax: 974/4674397 Red Carter, Area Manager NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED PO Box 19878 Sanaa YEMEN Phone: 967/1-440-412 Fax: 967/1-440-411 POOL ARABIA LTD PO Box 617 Dhahran Airport 31932 SAUDI ARABIA Phone: 966/3-8914982 Fax: 966/3-8914642 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Avenue Jose Antonio Anzoategui Anaco 6003 Edo. Anzoategui VENEZUELA Phone: 58/261-731-7566 Fax: 58/261-731-8222 LOFFLAND BROTHERS DE VENEZUELA, C. A. KM 9 Carretera Via Perija PO Box 605 Maracaibo, Edo Zulia VENEZUELA Phone: 58/261-731-8357 Fax: 58/261-731-8222 NDIL-SOIBL-SUNDOWNER OFFSHORE INT8217L 332-Ambaji Sadan Nanda Patkar Road Vile Parle (east) Mumbai 400 057 INDIA Phone: 91-22-26137050 Fax: 91-22-26137051 POOL INTERNATIONAL LTD Muscat Branch Zubair Furniture Compound Azaiba OMAN Phone: 968/24-592323 Fax: 968/24-591607 POOL INTERNATIONAL ARGENTINA S. A. Rodriguez Pena 680 Luzuriaga/Maipu 5513 Mendoza ARGENTINA Phone: 54/261-4051180 Fax: 54/261-4051120 POOL INTERNATIONAL LTD Avenida Portugal E 10-47 Av. 6 de Diciembre PO Box 552-A Quito ECUADOR Phone: 593/2-2446335 Fax: 593/2-2446341 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Route Base 24 Fevrier PO Box 400 Hassi Messaoud ALGERIA Phone: 213/29-73-4967 Fax: 213/29-73-8987 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED PO Box 161 Sale, Victoria 3850 AUSTRALIA Phone: 61/3-5143-2011 Fax: 61/3-5144-2417 NABORS OFFSHORE AMERICAS S. A.R. L. Avenue de Bordeaux Enseinte du Port de Pointe Noire B. P. 633 Pointe Noire CONGO Phone: 242/94-7543 Fax: 242/94-9134 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Suite 34-1, Level 34 Menara UOA II 19 Jalan Pinang Kuala Lumpur 50450 MALAYSIA Phone: 60/3-2380-0108 Fax: 60/3-2380-0106 NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Av. 2 Oriente Manzana G-Lote 1 Purerto Industrial Persquero Laguna Azul, Ciudad Del Carmen Campeche 11240 MEXICO Phone: 52-938-381-0500 Fax: 52-938-28-60236 Steve Carlson, Area Manager NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED 1st Avenue South Western Main Road Chaguaramas, POS TRINIDAD amp TOBAGO Phone: 868/634-1801 Fax: 868/634-1332 Larry Perras, Area Manager NABORS DRILLING INTERNATIONAL LIMITED Office 1302, Mezhdunarodnaya 2 Moscow World Trade Center 12 Krasnopresnenskaya Na Moscow 123610 RUSSIA Phone: 7/095-258-2086 Fax: 7/095-258-2087 Martin Filbey, Area Manager NABORS OFFSHORE CORPORATION CORPORATE OFFICE 515 W Greens Rd Ste 500 Houston, TX 77067 USA Phone: 281-874-0406 Fax: 281-775-8462 NABORS OFFSHORE CORPORATION OPERATIONS/SALES 3640 Peters Rd Harvey, LA 70058-1831 USA Phone: 504-362-8033 Fax: 504-365-3200 NABORS OFFSHORE SERVICES SALES PO Box 81246 Lafayette, LA 70598 USA Phone: 337-235-6140 Fax: 337-269-0874 NABORS INLAND SERVICES PO Box 466 Houma, LA 70361 USA Phone: 985-868-1874 Fax: 985-876-7908 Ricker Atwell, Operations Manager POOL COMPANY TEXAS LTD 515 W Greens Rd Ste 1170 Houston, TX 77067-4525 USA Phone: 281-874-0035 Fax: 281-775-4852 POOL COMPANY TEXAS LTD EASTERN DISTRICT 404 Ambassador Row Longview, TX 75604 USA Phone: 903-753-7915 Fax: 903-757-2857 Curt Downer, District Manager POOL COMPANY TEXAS LTD SOUTH TEXAS DISTRICT PO Box 9198 Corpus Christi, TX 78469 USA Phone: 361-289-1607 Fax: 361-289-6452 POOL COMPANY TEXAS LTD WESTERN DISTRICT 24 Smith Road, Ste 600 Midland, TX 79705 USA Phone: 432-683-5000 Fax: 432-683-3697 POOL COMPANY TEXAS LTD OKLAHOMA DISTRICT 4301 U. S. 66 East El Reno, OK 73036-9682 USA Phone: 405-262-6271 Fax: 405-262-4694 Glenn Coy, Area Manager POOL WELL SERVICES, CO. ROCKY MOUNTAIN DISTRICT 135 Sims, Suite 214 Dickinson, ND 58601 USA Phone: 701-483-6051 Fax: 701-483-6055 POOL WELL SERVICES, CO. CALIFORNIA DISTRICT 7515 Rosedale Hwy. Bakersfield, CA 93308-5727 USA Phone: 661-589-3970 Fax: 661-589-3777 NABORS DRILLING USA, LP DENVER OFFICE 475 Seventeenth St Ste 1330 Denver, CO 80202 USA Phone: 303-308-8101 Fax: 303-308-8102 NABORS DRILLING USA, LP SOUTHERN DIV - ALICE YARD Route 2 Box 100GD Alice, TX 78332 USA Phone: 361-664-5415 Fax: 361-664-5865 NABORS DRILLING USA, LP SOUTHERN DIV - ALICE OFFICE 411 Airport Rd. Ste 300 Alice, TX 78332 USA Phone: 361-668-1674 Fax: 361-668-6127 NABORS DRILLING USA, LP SOUTHERN DIV - KILGORE OFFICE PO Box 392 Kilgore, TX 75663 USA Phone: 903-984-5511 Toll Free: 800-442-8449 Fax: 903-984-1897 EPOCH WELL SERVICES Corporate Office 515 W Greens Rd, Suite 1150 Houston, TX 77067 USA Phone: 281-874-9166 Fax: 281-775-8520 PEAK OILFIELD SERVICES 2525 C Street, Suite 201 Anchorage, AK 99503 USA Phone: 907-263-7000 Fax: 907-263-7070 PEAK USA ENERGY SERVICES 515 W Greens Rd, Suite 1000 Houston, TX 77067 USA Phone: 281-874-0035 Fax: 281-775-4963 SEA MAR MANAGEMENT 515 West Greens Rd, Suite 710 Houston, TX 77067 USA Phone: 281-876-7400 Fax: 281-775-5188 CANRIG DRILLING TECHNOLOGY 14703 FM 1488 Magnolia, TX 77354 USA Phone: 281-259-8887 Fax: 281-259-8158 Chris Papouras, President RYAN ENERGY 19510 Oil Center Blvd. Houston, TX 77073 USA Phone: 281-443-1414 Fax: 281-443-1476 Rick Ryan, President amp CEO NATIONAL DRILLING COMPANY PO Box 4017 Abu Dhabi UNITED ARAB EMIRATES Salam Street Abu Dhabi UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971-2-6776100 Fax: 971-2-6779937 E-Mail: nhadjmoussandc. ae Web: ndc. ae NATIONAL DRILLING amp SERVICES COMPANY LLC PO Box 1889 Seeb Airport 111 OMAN Sur Center Al-Khuwair OMAN Phone: 968-24603758 Fax: 968-24605019 E-Mail: ndscoomantel. net. om NATIONAL IRANIAN DRILLING COMPANY PO Box 61635-138 Ahwaz 61635 IRAN M. I.S. Rd Ahwaz IRAN Phone: 98/611-4440151/7 Fax: 98/611-4443338 E-Mail: nidcminiran NATIONAL IRANIAN DRILLING COMPANY Taleghani Ave NIOC Central Bldg Tehran IRAN Phone: 98/21-6153195 Fax: 98/21-6405422 NICKLOS DRILLING COMPANY 3355 W. Alabama, Ste 630 Houston, Texas 77098 USA Phone: 713-224-5959 Fax: 713-224-5993 E-Mail: nicklosnicklosdrilling NO.2 DRILLING COMPANY OF DAQING PETROLEUM ADMINISTRATIVE BUREAU Babaishang Honggang District Daqing, Heilongjiang 163413 P R CHINA Phone: 86/459-5609435 Fax: 86/459-5608888 E-Mail: lizhyzr. dq. cnpc. cn NOAH HORN WELL DRILLING INC PO Box 269 Vansant, Virginia 24656-0269 USA Rt. 460 Vansant, Virginia 24656-0269 USA Phone: 276-935-5902 Fax: 276-935-6339 NOBLE CORPORATION 13135 S Dairy Ashford Ste 800 Sugar Land, Texas 77478 USA Phone: 281-276-6100 Toll Free: 800-231-6326 Fax: 281-491-2092 E-Mail: firstinitiallastnamenoblecorp. c om NOBLE DRILLING SERVICES INC. 13135 S Dairy Ashford Ste 800 Sugar Land, TX 77478 USA Phone: 281-276-6100 Toll Free: 800-231-6326 Fax: 281-491-2092 E-Mail: firstinitiallastnamenoblecorp. c om NOBLE DRILLING INTERNATIONAL (CAYMAN) LTD. PO Box 309 GT, C/O Maples and Calder Ugland House, George Town Grand Cayman CAYMAN ISLANDS Phone: 345-949-8066 Fax: 345-949-2755 NOBLE DRILLING (U. S.) INC. 1515 Poydras St Ste 2040 New Orleans, LA 70112 USA Phone: 504-586-8505 Toll Free: 800-241-6326 Fax: 504-525-0075 E-Mail: firstinitiallastnamenoblecorp. c om NOBLE DRILLING (U. S.) INC. 13135 S Dairy Ashford Ste 800 Sugar Land, TX 77478 USA Phone: 281-276-6100 Toll Free: 800-231-6326 Fax: 281-276-6202 E-Mail: firstinitiallastnamenoblecorp. c om NOBLE DRILLING (U. K.) LTD. Wellheads Road Farburn Industrial Estate Dyce Aberdeen AB21 7HG SCOTLAND Phone: 44/1224-401600 Fax: 44/1224-771176 NOBLE DO BRASIL S/C LTDA Alameda do Acude 175 Novo Cavaleiros Macae, CEP, RJ 27901-970 BRAZIL Phone: 55/22-2773-0101 Fax: 55/22-2773-3805 NOBLE DRILLING (NEDERLAND) B. V. Lijndenweg 13 Beverwijk 1948 ND THE NETHERLANDS Phone: 31/251-264500 Fax: 31/251-264570 NOBLE DRILLING (CANADA) LTD. 4th Fl, Baine Johnston Centre 10 Fort William Place St Johns, NF A1C 1K4 CANADA Phone: 709-758-4400 Fax: 709-722-4777 NOBLE DRILLING DE VENEZUELA C/O NOBLE MEXICO LIMITED Calle Los Alfredos, No. 1, Entre Privada Elena y Priviada Luisa, Fraccoinamiento Colonia Playa Norte, Ciudad del Carmen Campeche 24130 MEXICO Phone: 52/938-286-0563 Fax: 52/938-286-0565 NOBLE DRILLING (NIGERIA) LTD. 18 Thompson Ave. Ikoyi P. O. Box 55832, Falomo Lagos NIGERIA Phone: 234/1-2693504 Fax: 234/1-2694034 NOBLE DRILLING (NIGERIA) LTD. KM 14 PH/ABA Expressway Port Harcourt NIGERIA Phone: 234/84-611-785 Fax: 234/84-612-378 E-Mail: nigeriaopsnoblecorp Bill Adams, Operations Manager NOBLE INTERNATIONAL LIMITED PO Box 20585 Doha QATAR Phone: 974/435-2004 Fax: 974/435-2263 NOBLE MEXICO LIMITED Calle Los Alfredos, No. 1, Entre Privada Elena y Priviada Luisa, Fraccionamiento Colonia Playa Norte, Ciudad del Carmen Campeche 24130 MEXICO Phone: 52/938-286-0563 Fax: 52/938-286-0565 NOMAC DRILLING CORPORATION PO Box 54560 Oklahoma City, Oklahoma 73154- 1560 USA 4100 N Western Ave Oklahoma City, Oklahoma 73118 USA Phone: 405-810-2721 Fax: 405-767-4185 E-Mail: jkennedynomacdrilling NORDIC CALISTA SERVICES 4700 Business Park Blvd Bldg E Ste 19 Anchorage, Alaska 99503-7124 USA Phone: 907-561-7458 Fax: 907-563-8347 E-Mail: psnisnordiccalista. com NORTH OIL FIELDS DRILLING amp SERVICES CO. PO Box: 726-15258 Souk Al-Dakhli-Salhiya Sour St.-Sour Tower-4th Floor KUWAIT Phone: 965/2425757 Fax: 965/2423757 E-Mail: northoilfieldshotmail NURICON PETROSERVICES LTD. 4th Fl Mubarak Manzil 39 Garden Rd Karachi 74400 PAKISTAN Phone: 92/21-7735051 Fax: 92/21-7734162 E-Mail: karachinuricon OCEAN RIG ASA PO Box 409 Stavanger NO-4067 Koppholen 4, Forus Sandnes 4313 NORWAY Phone: 47/51-969000 Fax: 47/51-969099 E-Mail: orasocean-rig OCEAN RIG AS PO Box 409 Stavanger N-4067 NORWAY Phone: 47/51-969000 Fax: 47/51-969099 E-Mail: kai. solberghansen ocean-rig ODFJELL DRILLING AS Sandslimarka 63, PO Box 33 Kokstad Bergen N-5863 Phone: 47/55-998900 Fax: 47/55-998901 E-Mail: emailodfjelldrilling Web: odfjelldrilling KS DEEP SEA DRILLING COMPANY AS C/O ODFJELL DRILLING AS Sandslimarka 63 PO Box 33 Kokstad Bergen N-5863 NORWAY Phone: 47/55 998900 Fax: 47/55 998901 E-Mail: emailodfjelldrilling DEEPSEA TRYM/DEEPSEA DELTA C/O ODFJELL DRILLING AS Sandslimarka 63 PO Box 33 Kokstad Bergen N-5863 NORWAY Phone: 47/55-998970 Fax: 47/55-998901 E-Mail: emailodfjelldrilling ODFJELL WELL SERVICES AS Hammaren 19 PO Box 152 Tananger N-4098 NORWAY Phone: 47/51-648400 Fax: 47/51-648401 E-Mail: osodfjellservices ODFJELL DRILLING (U. K.) LTD. Bergen House Crawpeel Road Altens Aberdeen AB12 3LG SCOTLAND Phone: 44/1224-856000 Fax: 44/1224-856001 OIL amp GAS EXPLORATION COMPANY CRACOW LTD. 25 Lubicz Street Cracow 31-503 POLAND Phone: 48/12-4210659 Fax: 48/12-4221860 E-Mail: drillgasogec. krakow. pl OIL amp GAS EXPLORATION COMPANY CRACOW LTD. - TRAINING CENTRE 25a Soltysowska Street Cracow 31-589 POLAND Phone: 48/12-6444615 Fax: 48/12-6442466 E-Mail: drillgasogec. krakow. pl OIL amp GAS EXPLORATION COMPANY CRACOW LTD. - RESCUE STATION 25a Soltysowska Street Cracow 31-589 POLAND Phone: 48/12-6445154 Fax: 48/12-6445154 E-Mail: drillgasogec. krakow. pl OIL amp GAS EXPLORATION COMPANY JASLO, LTD. 6 Asnyka St Jaslo 38-200 POLAND Phone: 48/13-4462061 Fax: 48/13-4463265 E-Mail: wpiwowarczykpnig. jaslo. pl OIL AND GAS DRILLING COMPANY 8220NAFTA8221 LTD Pl Staszica 9 Pila 64-920 POLAND Phone: 48/67-2151301 Fax: 48/67-2151359 E-Mail: exportnafta. net. pl OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LIMITED ONGC Jeevan Bharati Tower II 124 Connaught Circus New Delhi 110001 INDIA Phone: 91/11-23314514 Fax: 91/11-23713743 E-Mail: ongcindia OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LTD Kaulagarh Rd Dehradun 248195 INDIA Phone: 91/135-756109 Fax: 91/135-758926 E-Mail: idtmarketingsancharnet. in OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LTD MUMBAI REGIONAL BUSINESS CENTRE Vasudhara Bhavan Ali Yavar Jung Marg Bandra (East) Mumbai Maharashtra 400051 INDIA Phone: 91-22-6429918 Fax: 91-22-6427882 OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LTD WESTERN REGIONAL BUSINESS CENTRE ONGC Makarpura Rd Baroda Gujarat 390009 INDIA Phone: 91/265-641992 Fax: 91/265-641296 E-Mail: ongcldgiasbm01.vsnl. net. in OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LTD SOUTHERN REGIONAL BUSINESS CENTRE ONGC Thalamuthu Natrajan Bldg No 8 Gandhi Irwin Rd Egmore Chennai 600008 INDIA Phone: 91/44-8533848 Fax: 91/44-8534088 E-Mail: ongcchennaivsnl OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LTD EASTERN REGIONAL BUSINESS CENTRE ONGC PO Nazira Dist Sibsagar 785685 Assam INDIA Phone: 91/3772-22548 Fax: 91/3773-52365 E-Mail: ongcernzgwl. dot. net. in OIL AND NATURAL GAS CORPORATION LTD CENTRAL REGIONAL BUSINESS CENTRE 41 Jawaharlal Nehru Rd Calcutta 700071 West Bengal INDIA Phone: 91/33-2888458 Fax: 91/33-2880299 E-Mail: dbgcrbcsatyam. net. in OIL DRILLING amp EXPLORATION LIMITED ODE Level 1 5 Elizabeth Street Sydney, New South Wales 2000 AUSTRALIA Phone: 61/2-9223-3755 Fax: 61/2-9223-6821 E-Mail: odesydode. au O. D. amp E PTY LIMITED 15-17 Westport Rd Elizabeth West Adelaide, SA 5113 AUSTRALIA Phone: 61/8-82553011 Fax: 61/8-82520272 E-Mail: odeadelode. au OIL DRILLING amp EXPLORATION LIMITED 461 Greenwattle St Toowoomba, QLD 4350 AUSTRALIA Phone: 61/7-46991888 Fax: 61/7-46991800 E-Mail: odetwmbaode. au OIL DRILLING amp EXPLORATION LIMITED 65 Dowd St Kewdale, WA 6105 AUSTRALIA Phone: 61/8-94516955 Fax: 61/8-94518342 E-Mail: odeperthode. au OIL DRILLING amp EXPLORATION (BORNEO) PTY. LIMITED PO Box 215 Benghazi GSPLAJ LIBYA Phone: 218/61-9097321 Fax: 218/61-9098010 E-Mail: odebenyahoo OIL DRILLING amp EXPLORATION (BORNEO) PTY. LIMITED Lot 50, De Havilland Dr Bell Block New Plymouth NEW ZEALAND Phone: 64/6-7551261 Fax: 64/6-7551865 E-Mail: odenznetsource. co. nz OIL DRILLING amp EXPLORATION LLC PO Box 137 Postal Code 134 J A8217Shati OMAN Phone: 968/24 571886 Fax: 968/24 571840 E-Mail: odeomanomantel. net. om OILFIELD SUPPLY PTY. LIMITED Level 2 Suite 214 15840 FM 529 Houston, TX 77095 USA Phone: 281-463-2322 Fax: 281-463-2824 E-Mail: ofshousbcglobal. net OIL DRILLING amp EXPLORATION (INT8217L.) PTY. LIMITED Graha Iskandarsyah Bldg 11th Fl Jalan Iskandarsyah Raya No 66C Kebayoran Baru Jakarta 12160 INDONESIA Phone: 62/21-7209950 Fax: 62/21-7209960 E-Mail: odedtodejkt. co. id OIL DRILLING amp EXPLORATION (ARGENTINA) S. A. Cerrito 836-9th Floor Buenos Aires ARGENTINA Phone: 54/11-48160347 Fax: 54/11-48165388 E-Mail: odebuesatlink. ar OIL DRILLING amp EXPLORATION (ARGENTINA) S. A. Cornelio Saavedra 161 Neuquen CP8300 ARGENTINA Phone: 54/299-4487048 Fax: 54/299-4486984 E-Mail: odeneusatlink. ar FLINT SOUTH AMERICA INC. PO Box 490 Tulsa, OK 74101 USA Phone: 918-587-7131 Fax: 918-584-6957 E-Mail: gwhippleflintsa Web: flintsa SERVICIOS PETROLEROS FLINT, C. A. Apartado Postal 214 Final Av. Espana c/c Av. Penalver El Tigre, Edo Anzoategui VENEZUELA Phone: 58/283-5005000 Fax: 58/283-5005004 FLINTCO DEL ECUADOR C. A. Suecia E8-13 y Av. De Los Shyris Edificio Suecia, Piso 5, Oficina Norte Quito ECUADOR Phone: 593/2-2438820 Fax: 593/2-2442476 ORIENTAL OIL KISH (OOK) No. 98 East Atefi St. Africa Blvd. Tehran IRAN Phone: 98/21-2050240 Fax: 98/21-2050477 E-Mail: orientaloilkishorientaloil Web: orientaloil ORION DRILLING COMPANY, LP 674 Flato Road Corpus Christi, Texas 78405 USA Phone: 361-299-9800 Fax: 361-299-1388 E-Mail: sgonzalezoriondrilling Web: oriondrilling P-N-D DRILLING PO Box 1137 El Campo, Texas 77437 USA 2544 Hwy 71 N El Campo, Texas 77437 USA Phone: 979-543-4346 Fax: 979-543-4762 E-Mail: pitchforkbmlaol P. R. MARRIOTT DRILLING LIMITED Springwater House, Pilsley Road Danesmoor, Clay Cross, Chesterfield Derbyshire S45 9BQ UNITED KINGDOM Phone: 44/1246 861900 Fax: 44/1246 861920 E-Mail: paulpr-marriottdrilling. com Web: pr-marriottdrilling. com PAPCO, INC. PO Box 627 Warren, Pennsylvania 16365 USA 213 W. Third Ave. Warren, Pennsylvania 16365 USA Phone: 814-726-2130 Fax: 814-726-5704 E-Mail: papcohoustonhooveroil PAPCO, INC. - HOUSTON OFFICE 16360 Park Ten Place, Ste 106 Houston. TX 77084 USA Phone: 281-829-3313 Fax: 281-829-3367 PAPCO, INC. - GULF COAST OFFICE 45124 Interstate 10 Winnie, TX 77665 USA Phone: 409-296-2234 Fax: 409-296-2845 PARKER DRILLING COMPANY 1401 Enclave Parkway, Suite 600 Houston, Texas 77077 USA Phone: 281-406-2000 Fax: 281-406-2001 E-Mail: parkerdrilling PARKER USA DRILLING COMPANY 1110 Unifab Road New Iberia, LA 70560 USA Phone: 800-264-7678 Toll Free: 800-264-7678 Fax: 800-279-4329 PATRIOT DRILLING LLC 303 W Wall St Ste 1702 Midland, Texas 79701 USA Phone: 432-686-2780 Fax: 432-686-8800 E-Mail: duffordbasinbroadband PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP A LIMITED PARTNERSHIP PO Box 1416 Snyder, Texas 79550 USA 4510 Lamesa Hwy Snyder, Texas 79549 USA Phone: 325-574-6300 Fax: 325-574-6390 E-Mail: pattersongpatenergy PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP SNYDER YARD 4510 Lamesa Highway Snyder, TX 79549 USA Phone: 325-573-1831 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 410 N Loraine St Midland, TX 79701 USA Phone: 915-682-9401 Fax: 915-682-1565 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP MIDLAND YARD 9915 W Industrial Midland, TX 79706 USA Phone: 915-561-9382 Fax: 915-561-8385 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP PO Box 1860 Hobbs, NM 88240-1860 USA Phone: 505-397-3511 Fax: 505-397-3516 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 4105 S Chadbourne San Angelo, TX 76903 USA Phone: 915-651-6603 Fax: 915-651-6165 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP SAN ANGELO YARD 4166 Ruby Lane San Angelo, TX 76903 USA Phone: 915-651-4785 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 4906 E. Houston Hwy Victoria, TX 77905 USA Phone: 361-576-6896 Fax: 361-576-6793 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP PO Box 9699 Corpus Christi, TX 78469 USA Phone: 361-299-0040 Fax: 361-299-0030 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 1250 East Hwy 40 Vernal, UT 84078 USA Phone: 435-789-7856 Fax: 435-789-7857 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 11940 Constantine Ave Tyler, TX 75709 USA Phone: 903-877-3659 Fax: 903-877-9316 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 654 N Sam Houston Pwky East Suite 330 Houston, TX 77060 USA Phone: 281-591-1381 Fax: 281-591-6006 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP PO Box 128 Bridgeport, TX 76426 USA Phone: 940-683-5106 Fax: 940-683-5100 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 6000 S W 44th Street Oklahoma City, OK 73179 USA Phone: 405-686-0006 Fax: 405-810-0027 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP Rt 4 Box 50B Duncan, OK 73533 USA Phone: 580-470-9001 Fax: 580-470-8840 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP PO Box 1027 Woodward, OK 73802 USA Phone: 580-256-5064 Fax: 580-256-1824 PATTERSON-UTI DRILLING COMPANY LP 1950 Avenue X Levelland, TX 79336 USA Phone: 806-894-5478 Fax: 806-894-5430 PAUL GRAHAM DRILLING amp SERVICE COMPANY Box 669 Rio Vista, California 94571 USA 680 River Rd Rio Vista, California 94571 USA Phone: 707-374-5123 Toll Free: 800-336-7285 Fax: 707-374-6821 E-Mail: kevinpaulgrahamdrilling PENSE BROS. DRILLING CO. INC. PO Box 551 Fredericktown, Missouri 63645 USA 800 Newberry St Fredericktown, Missouri 63645 USA Phone: 573-783-3347 Fax: 573-783-7954 E-Mail: pbdcmines. missouri. org PERFORADORA CENTRAL, S. A. DE C. V. Montes Urales No 520 Lomas De Chapultepec Mexico DF 11000 MEXICO Phone: 52/52-842950 Fax: 52/55-201859 E-Mail: pamdata. net. mx PERFORADORA CENTRAL, S. A. DE C. V. Paseo de las Flores No 106 Villahermosa Tabasco 86020 MEXICO Phone: 52/993-570974 Fax: 52/993-570957 E-Mail: pcentralnexus. net. mx PERFORADORA CENTRAL, S. A. DE C. V. Calle 24 No 52 Altos Cd del Carmen Camp MEXICO Phone: 52/938-26329 Fax: 52/938-20577 E-Mail: centralsurmar. net. mx PERFOREC PERFORACIONES ECUATORIANAS El Telegrafo 506 y El Nacional Quito Pichincha ECUADOR Phone: 593/2-245-4463 Fax: 593/2-226-8695 E-Mail: perforecperforec. ec PERFOREC PERFORACIONES ECUATORIANAS Km 4 1/2 Via El Proyecto Shushufindi ECUADOR Phone: 593/9-980-5152 PERGEMINE SpA Via Cufra 19 Parma 43100 Via Calestani 6/A Parma 43100 ITALY Phone: 39/521-965211 Fax: 39/521-965252 E-Mail: pergemintin. it PERMIAN DRILLING CORPORATION PO Box 905 Hobbs, New Mexico 88241 USA 814 West Marland Hobbs, New Mexico 88241 USA Phone: 505-393-3085 Fax: 505-397-4993 E-Mail: hrcleaco. net PETROSERV S/A Av. Almirante Barroso, 52nd Floor Rio de Janeiro 20031-000 BRAZIL Phone: 55/21-2297-3111 Fax: 55/21-2220-4234 E-Mail: petroservrio petroserv. br PETROSERV S/A Estrada De Imboassica 853 Macae - RJ 27920-340 BRAZIL Phone: 55/22-27919900 Fax: 55/22-27736456 E-Mail: petroservmacae petroservmacae. br William Littlejohn, Rig Manager PETROSERV S/A C/O MAGNUM TRANSCONTINENTAL CORP. 4600 Post Oak Place Dr Ste 354 Houston, TX 77027 USA Phone: 713-961-1971 Fax: 713-961-2775 E-Mail: wrsmagnumtc. net PHOENIX DRILLING INC PO Box 2289 Buckhannon, West Virginia 26201 USA 5 Red Rock Rd Buckhannon, West Virginia 26201 USA Phone: 304-473-0403 Fax: 304-473-0396 PICKRELL DRILLING COMPANY, INC. 100 S. Main, Ste 505 Wichita, Kansas 67202-3738 USA Phone: 316-262-8427 Fax: 316-262-0893 E-Mail: sdillardpickrelldrlg PICKRELL DRILLING COMPANY, INC. Rig Yard PO Box 1303 Great Bend, KS 67530-1303 USA Phone: 620-793-5742 Fax: 620-793-5796 PIONEER DRILLING COMPANY CORPORATE OFFICE 9310 Broadway Bldg I San Antonio, Texas 78217 USA Phone: 210-828-7689 Fax: 210-828-8228 Web: pioneerdrlg PIONEER DRILLING COMPANY SOUTH TEXAS DIVISION PO Box 2963 Corpus Christi, TX 78403 USA Phone: 361-289-9241 Fax: 361-289-9243 PIONEER DRILLING COMPANY EAST TEXAS DIVISION PO Box 250 Henderson, TX 75653-0250 USA Phone: 903-655-7994 Fax: 903-655-6643 PIONEER DRILLING SERVICES, LTD NORTH TEXAS DIVISION 102 County Rd 1180 Alvord, TX 76225 USA Phone: 940-627-3935 Fax: 940-627-1767 PNOC ENERGY DEVELOPMENT CORPORATION Merritt Rd Ft Bonifacio Taguig Metro Manila PHILIPPINES Phone: 63/2-8931320 Fax: 63/2-8401575 E-Mail: pubrelenergy. ph/garupa energy. ph Web: energy. ph PNOC ENERGY DEVELOPMENT CORPORATION Tongonan Ormoc City PHILIPPINES Phone: 63/2-7597193 Fax: 63/2-7597189 PNOC ENERGY DEVELOPMENT CORPORATION Bacon-Manito-Sorsogon Geothermal Production Field, Sorsogon PHILIPPINES Phone: 63/2-7597186 Fax: 63/2-7597185 PNOC ENERGY DEVELOPMENT CORPORATION Mindanao Geothermal Production Field, Mindanao PHILIPPINES Phone: 63/2-7597195 Fax: 63/2-7597194 PNOC ENERGY DEVELOPMENT CORPORATION Southern Negros Geothermal Production Field, Negros PHILIPPINES Phone: 63/2-7597187 Fax: 63/2-7597188 PRECISION DRILLING INTERNATIONAL A DIV. OF PRECISION DRILLING CORP. 4200, 150-6 Avenue SW Calgary, Alberta T2P 3Y7 CANADA Phone: 403-716-4500 Fax: 403-716-4867 E-Mail: ikellyprecisiondrilling Web: precisiondrilling PD INTERNATIONAL SERVICES INC EASTERN HEMISPHERE REGIONAL OFFICE Emarat Atrium Bldg, Suite 212 Sheikh Zayed Road PO Box 58014 Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/4-3438185 Fax: 971/4-343-7435 PRECISION DRILLING (EGYPT) LIMITED LIABILITY COMPANY Emarat Atrium Bldg, Suite 212 Sheikh Zayed Road PO Box 58014 Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/4-3438185 Fax: 971/4-343-7435 PRECISION DRILLING (CYPRUS) LIMITED Landmark Business Centre 3rd Floor, Race Course Circle Baroda 390 007 INDIA Phone: 91/265-552-1242 Fax: 91/265-552-1244 KUWAIT PRECISION DRILLING PO Box 9282 Ahmadi 61003 KUWAIT Phone: 965/398-5011 Fax: 965/398-1030 Johnny Farley, Country Manager PRECISION DRILLING INTERNATIONAL P O Box 919, PC113 Muscat PC113 OMAN Phone: 968/696764 Fax: 968/696765 Mike Edmondson, Country Manager PRECISION DRILLING SERVICES SAUDI ARABIA LIMITED Refrigeration Houst Bldg, 28th St PO Box 30548 Al-Krabiya, Al Khobar SAUDI ARABIA Phone: 966/3-882-3168 Fax: 966/3-882-0094 David Smith, Country Manager PRECISION DRILLING MEXICANA Av. Ind. Rio San Juan Manzana 7 Lote 6 Parqe Industrial del Nortre Cd. Reynosa Tamaulipas 88730 MEXICO Phone: 52/899-929-5104 Fax: 52/899-929-5111 Cornelius Wollmann, Country Manager PRECISION DRILLING DE VENEZUELA CA Av. Jose Anotonio Anzoategui Via Viento Fresco apartado Nr. 34 Anaco, Estado Anzoategui 6003 VENEZUELA Phone: 58/282-414-5206 Fax: 58/282-424-0412 David C Hobbs, Country Manager PRIDE INTERNATIONAL INC 5847 San Felipe Ste 3300 Houston, Texas 77057 USA Phone: 713-789-1400 Fax: 713-789-1430 Web: prideinternational OFFSHORE Africa PRIDE FORASOL Zone Industrielle Route d8217El Baguel B. P. 478 Hassi-Messaoud ALGERIA Phone: 213.29.73.9455 Fax: 213.29.73.9459 E-Mail: firstinitiallastnameprideinternat ional PRIDE FORAMER No. 54, Rua de Futungo Luanda ANGOLA Phone: 244.2.46.0532 Fax: 244.2.33.1447 Christian Girard, Regional Manager PRIDE/SAN ANTONIO Viamonte 1133, 6 Piso Buenos Aires C1053 ABW ARGENTINA Phone: 541.370.5500 Fax: 541.373.7297 PRIDE BOLIVIA LTDA Carretera a Cotoca Km 8.5 S/N Zona Este, Guapilo Santa Cruz 222 BOLIVIA Phone: 591.33.625.222 Fax: 591.33.625.223 Jorge Castillo, Country Manager PRIDE DO BRASIL Rua Internacional 1000 Granja dos Cavaleiros Macae RJ CEP 27397-300 BRAZIL Phone: 55.22.2791.8100 Fax: 55.22.2773.2643 BRAZIL PRIDE DO BRASIL, LTDA. Av. Rio Branco, 181 26 Andar Centro - CEP 20040-007 Rio de Janeiro BRAZIL Phone: 55.21.2262.4078 Fax: 55.21.2262.3984 Gilles Bocabarteille, Country Manager PRIDE FORASOL Rue 3044 Quartier, Bololo Porte 176, BP 6075 N8217Djamena, Tchad CHAD Phone: 44.20707.42635 Fax: 44.20707.42652 John Christian, General Manager Chris Johnston, General Manager PRIDE COLOMBIA SERVICES Carrera 17 No. 93 A 02, Piso 4 Bogot, D. C. COLOMBIA Phone: 571.622.5803 Fax: 571.622.5678 PRIDE SOUTH AMERICA LTD. A. Amazonas No. 4080 y UNP Edificio Puerta de Sol Segundo Piso, Torre Oeste Quito ECUADOR Phone: 593.2.226.1802 Fax: 593.2.226.1802 X118 Luis Tobar, Country Manager PRIDE FORASOL-FORAMER 16 bis rue Grange Dame Rose BP 100 78143 Velizy-Villacoublay Cedex Paris FRANCE Phone: 331.3070.5858 Fax: 331.3946.3925 MEXICO PRIDE OFFSHORE 410 South Van Ave Houma, LA 70363 USA Phone: 985-872-4700 Fax: 985-857-4759 PRIDE FORAMER 3rd Floor, Sagar Fortune 184 Waterfield Rd Bandra (W) Mumbai 400 050 INDIA Phone: 91.22.5696.3471 Fax: 91.22.5696.3470 PRIDE FORAMER INDONESIA Jl. Iman Bo Njol No 9 Rt.19 Rw. 06 Klandasan Balikpapan 76112 East Kalimantan INDONESIA Phone: 62.542.397.195 Fax: 62.542.441.246 PRIDE FORAMER Base Marine ILS Zone Industrielle Vridi Rue L28 Metallurgie 17 BP 458, Abidjan 17 COTE D8217IVOIRE Phone: 225.2121.6500 Fax: 225.2121.6505 PRIDE FORASOL SAS Syrym-Datov Street, 54 Atyrau 465021 KAZAKHSTAN Phone: 7.3122.225.911 Stuart Tait, Country Manager PRIDE INTERNATIONAL Lot 858, Lorong 6 Jee Foh Road, Krokop Miri, Sararak 98000 MALAYSIA Phone: 60.85.422.266 Fax: 60.85.439.315 Magne Hovden, Base Manager MEXICO DRILLING LIMITED LLC c/o Catermar de Mxico, S. A. de C. V. Av. 4 Ote No. 18-B Altos Pto. Ind. Pesq. Laguna Azul Ciudad del Carmen, Campeche C. P. 24140 MEXICO Phone: 985.274.2054 Fax: 985.274.2055 FORASOL DRILLING NIGERIA, LTD. 2B Eleme Street Off Ernest Ikoli Street Old GRA Port Harcourt NIGERIA Phone: 234.84.236.647 Fax: 234.84.239.203 NATIONAL DRILLING amp SERVICES Sur Centre, Al Khuwair PO Box 1889 Seeb Airport 111 OMAN Phone: 968.24.604.522 Fax: 968.24.489.019 PRIDE FORASOL House No 3, Street No 29, Sector F 7/1 Islamabad PAKISTAN Phone: 9251.282.1273 Fax: 9251.227.0769 Adil Hamoudi, Base Manager PRIDE ARABIA CO. LIT. King Addul Aziz Street PO Box 1280 Al-Khobar 31952 SAUDI ARABIA Phone: 966.3.894.7354 Fax: 966.3.895.4250 Ahmed M Alkhatib, General Manager PRIDE NORTH SEA (UK LTD.) Torridon House Regent Quay Aberdeen AB11 5AR SCOTLAND Phone: 44.1224.587.878 Fax: 44.1224.587.858 PRIDE FORAMER 1 Koeberg Rd, Brooklyn 7405 Cape Town PO Box 100582 Ysterplatt SOUTH AFRICA Phone: 27.21.511.2515 Fax: 27.21.511.2517 PRIDE FORASOL I. T.M. Emarat Atrium Building, Ste 425 PO Box 73077, Sheikh Zayed Road Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971.4.343.6655 Fax: 971.4.343.1221 PRIDE INTERNATIONAL amp PRIDE FORAMER Edf. Torreon, entre calles La Guarita y Vercruz, Oficinas 1-A y 1-B Urb. Las Mercedes. Edo. Miranda Caracas VENEZUELA Phone: 58-212992-0055 Fax: 58-212992-0966 QUEIROZ GALVAO PERFURACOES S. A. Av. Presidente Antonio Carlos, 51 - 7 andar-centro Rio de Janeiro 20020-010 BRAZIL Phone: 55/21-3231-2500 Fax: 55/21-2262-3020 E-Mail: qgpqgp. br QUEIROZ GALVAO PERFURACOES S. A. Av. Prefeito Aristeu Ferreira da Silva 2729 Granja dos Cavaleiros Macae 27930-070 BRAZIL Phone: 55/22-2773-0500 Fax: 55/22-2773-0530 QUEIROZ GALVAO PERFURACOES S. A. Via Lateral Norte Qd. 24, Casa 1, Parque Aruana Manaus Amazonas 69035-500 BRAZIL Phone: 55/92-671-7788 Fax: 55/92-671-5422 QUEIROZ GALVAO PERFURACOES S. A. Av. Luciano Carneiro 1350 Bairro Aeroporte Fortaleza Ceara 60410-690 BRAZIL Phone: 55/85-256-4136 Fax: 55/85-256-6604 RAPAD DRILLING amp WELL SERVICE INC. 217 W Capitol St Ste 201 Jackson, Mississippi 39201 USA Phone: 601-948-5279 Fax: 601-355-5438 E-Mail: rjamespruet Web: rapad-oil RAPAD DRILLING amp WELL SERVICE INC PO Box 4240 Laurel, MS 39440 USA Phone: 601-649-0760 Fax: 601-649-9431 E-Mail: RAPADRAPAD-Oil Web: rapad-oil REDROCK DRILLING CO. LLC PO Box 591 Havre, Montana 59501 USA 4040 W. 1st Street Havre, Montana 59501 USA Phone: 406-262-9913 Fax: 406-262-9400 RELIANCE WELL SERVICE INC. PO Box 787 Magnolia, Arkansas 71754-0787 USA Phone: 870-234-2700 Fax: 870-234-4776 REPUBLIC ENERGY DRILLING LLC PO Box 2057 Denton, Texas 76202 USA Phone: 940-243-7744 Fax: 940-243-8643 3 Rotary Land 0-14,999 ft RICELAND DRILLING COMPANY PO Box 51368 Lafayette, Louisiana 70505-1368 USA 321 Travis St Ste A Lafayette, Louisiana 70503 USA Phone: 337-237-5455 Fax: 337-237-3622 RINGO DRILLING COMPANY PO Box 400 Tye, Texas 79563 USA Phone: 325-695-5600 Fax: 325-695-5639 E-Mail: ringo1worldnet. att. net ROBINSON DRILLING OF TEXAS, LTD. PO Box 311 Big Spring, Texas 79721-0311 USA 607 Main St Big Spring, Texas 79720 USA Phone: 432-267-5277 Fax: 432-267-5280 E-Mail: rmrcrcom. net ROCO DRILLING amp SERVICE INC. PO Drawer 605 Van, Texas 75790 USA 160 W Main St Van, Texas 75790 USA Phone: 903-963-7036 Fax: 903-963-7217 ROD RIC CORPORATION PO Box 1767 Midland, Texas 79702 USA 300 N Marienfeld Ste 320 Midland, Texas 79701 USA Phone: 432-682-7880 Fax: 432-682-7906 ROLL8217N OILFIELD (SUDAN) LTD PO Box SS-5045 Nassau BAHAMAS East Bay Street Mgmt International Bldg. Nassau BAHAMAS Phone: 242-394-8162 Fax: 242-394-8164 E-Mail: DFSKYDRASHAW. CA ROLL8217N OILFIELD (SUDAN) LTD PO Box 16 Khartoum SUDAN Phone: 249/11-472620 Fax: 249/11-472620 ROMANIAN ASSOCIATION OF DRILLING CONTRACTORS 5 Milcov St Sector 1 Bucharest 012273 Phone: 40/21-3187817 Fax: 40/21-3187817 E-Mail: acfrgo. ro acfr2005yahoo EXPERT SERV.-Designing COMPANY Prahova District 159 Republicii Bld. bloc 28D apartament 15 Ploiesti 100072 ROMANIA Phone: 40/244-513233 Fax: 40/244-513233 DRILL CONTACT-Directional Drilling Surveying COMPANY Prahova District 7 Piata Victoriei, bloc C1 scara A, Etaj 2, apartament 7 Ploiesti 100008 ROMANIA Phone: 40/244-520125 Fax: 40/244-520125 ROMFOR WEST AFRICA LTD 1035 Dairy Ashford, Ste 320 Houston, Texas 77079 USA Phone: 281-589-0777 Fax: 281-589-7164 E-Mail: stubreckonhotmail ROMFOR WEST AFRICA LTD B. P. 646, Pointe Noire Republic of Congo CONGO Phone: 242/553-1235 E-Mail: mikealbortacaroilcongo. com ROMFOR WEST AFRICA LTD PO Box 940700 Houston, TX 77094 USA Phone: 979-702-2522 E-Mail: danfolks1hotmail ROMPETROL SA 222 Calea Victoriei Bucharest 71104 ROMANIA Phone: 40/1-3030800 Fax: 40/1-3122490 E-Mail: firstname. lastnamerompetrol. c om Web: rompetrol ROTARY DRILLING COMPANY LTD PO Box 351 Nagykanizsa H-8800 HUNGARY Erzsebet ter 22 Nagykanizsa 8800 HUNGARY Phone: 36/93-310-150 Fax: 36/93-310-155 E-Mail: postarotarydrilling. hu Web: rotarydrilling. hu ROTARY DRILLING COMPANY LTD. Route De Gabes Km 10 BP 68 3084 Sfax TUNISIA Phone: 216/4-289708/9 Fax: 216/4-289710 E-Mail: rotarygnet. tn ROWAN COMPANIES INC. 2800 Post Oak Blvd, Ste 5450 Houston, Texas 77056-6127 USA Phone: 713-621-7800 Fax: 713-960-7660 ROWAN COMPANIES INC. Peterseat Drive Altens Ind. Estate Aberdeen AB12 3HT SCOTLAND Phone: 44/1224-216550 Fax: 44/1224-216551 ROWAN COMPANIES INC. Metropolitan Place 99 Wyse Rd Ste 1070 Dartmouth, Nova Scotia B3A 1L9 CANADA Phone: 902-469-1973 Fax: 902-466-7043 ROWAN DRILLING COMPANY INC. 2800 Post Oak Blvd Ste 5450 Houston, TX 77056-6127 USA Phone: 713-621-7800 Fax: 713-960-7560 ROWAN DRILLING COMPANY INC. 2555 Merrill Field Dr Anchorage, AK 99501-4126 USA Phone: 907-279-2448 Fax: 907-274-5831 ROWAN INTERNATIONAL INC. 2800 Post Oak Blvd Ste 5450 Houston, TX 77056-6127 USA Phone: 713-621-7800 Fax: 713-960-7678 ROWAN COMPANIES INC. 39 Upper Brook St London W1K 7QW ENGLAND Phone: 44/020-7499-2957 Fax: 44/020-7409-2738 E-Mail: marcom5txucom. net S W JACK DRILLING COMPANY PO Box 697 Indiana, Pennsylvania 15701 USA Phone: 724-349-6800 Toll Free: 800-283-5225 Fax: 724-349-7855 S W JACK DRILLING COMPANY PO Box 48 Buckhannon, WV 26201 USA Phone: 304-472-9403 Fax: 304-472-9404 S W JACK DRILLING COMPANY 420 Little Sandy Rd Elkview, WV 25071 USA Phone: 304-965-6718 Fax: 304-965-6734 S. A.R. L. INC. IL NUOVO CASTORO ALGERIE Route El Borma B. P. 618 Hassi Messaoud 30500 ALGERIA Phone: 213/29-739350/1 Fax: 213/29-739352 E-Mail: guido. matteiimpregilo. it or guidopelilibero. it SGF-INC S. P.A. SGF-INC Viale Italia, 1 20099 Sesto San Giovanni Milan ITALY Phone: 0039/02-44423070 Fax: 0039/02-44423097 S. C. GRUP SERVICII PETROLIERE S. A. Pictor Barbu Iscovescu Street No. 13 Bucharest 7000 ROMANIA Phone: 40/21-2317014 Fax: 40/21-2317013 E-Mail: gabianescub. astrae. ro SABER DRILLING CO. INC. PO Box 2140 Seminole, Oklahoma 74818-2140 USA 1501 N Harvey Rd Seminole, Oklahoma 74868 USA Phone: 405-382-3975 Fax: 405-382-8727 SAGE WELL SERVICES DIVISION OF LEWIS ENERGY GROUP PO Box 180 Encinal, Texas 78019 USA IH 35 S. 3 miles S. of Encinal Encinal, Texas 78019 USA Phone: 956-948-5561 Fax: 956-948-5437 SAHARA PETROLEUM CO. (SAPESCO) 5 Road 256 New Maadi Cairo 11728 EGYPT Phone: 20/2-519-5959 Fax: 20/2-519-4900 E-Mail: mmahfouzsapesco Web: sapesco SAIPEM SpA 67 Via Martiri di Cefalonia San Donato Milanese Milano 20097 ITALY Phone: 39/02-52034593 Fax: 39/02-52054113 EMC EUROPEAN MARINE CONTRACTORS International House Motspur Park New Malden Surrey KT3 6JJ ENGLAND Phone: 44/181-2965000 Fax: 44/181-2965100 - PETREX S. A. Las Camelias 585 San Isidro PERU Phone: 51/1-2215050 Fax: 51/1-4424146 GLOBAL PETROPROJECTS SERVICES AG Uetlibergstrasse, 134 Zurich 8045 SWITZERLAND Phone: 41/43-2102200 Fax: 41/43-2102201 SAIPEM CONTRACTING COMPANY PO Box 72996 Plot 99 Ajose Adeogun St Victoria Island-Annexe Lagos NIGERIA Phone: 234/1-2610049 Fax: 234/1-2615731 SAIPEM SpA 98 Ouargla Hassi Messaoud Algerie ALGERIA Phone: 213/9-738105 Fax: 213-9-738106 SAIPAR DRILLING COMPANY KARACHAGANAK PROJECT 19 Zavodskaya St Industrial Zone Aksai KAZAKHSTAN Phone: 7/311-3332912 Fax: 7/311-3332532 SAIPEM U. K. LTD. New Malden Surrey KT3 6JJN ENGLAND Phone: 44/208-2965000 Fax: 44/208-2965100 SAIPEM EGYPT BRANCH 2, El Batal Ahmed Aziz Street Dokki-Giza, Cairo EGYPT Phone: 20/2-3351083 Fax: 20/2-3352584 Francesco Illari SAUDI ARABIAN OIL COMPANY (SAUDI ARAMCO) DRILLING amp WORKOVER Bldg 3193 Rm 221A Dhahran 31311 SAUDI ARABIA Phone: 966/3-8628000 Fax: 966/3-8628011 E-Mail: zuhair. hussainaramco Web: aramco SAUER DRILLING COMPANY 5710 W Yellowstone Casper, Wyoming 82604-1924 USA Phone: 307-472-7020 Fax: 307-472-2094 E-Mail: bsauertombrown SCANDRILL INC. 11777 Katy Fwy Ste 470 Houston, Texas 77079 USA Phone: 281-496-5571 Toll Free: 800-526-1367 Fax: 281-496-7314 E-Mail: MDUBROCscandrill Web: scandrill SCANDRILL INC. TYLER YARD 9395 Hwy 2767 Tyler, TX 75708 USA Phone: 903-597-5368 Toll Free: 888-597-5368 Fax: 903-592-5920 E-Mail: jirbyscandrill SCHAHIN ENGENHARIA LTDA C/O: TURANSORIA S/A Rua Academico Paulo Sergio de Vasconcelos n 704 Granja dos Cavaleiros Macae RJ Cep: 27930-310 BRAZIL Phone: 55/22-27739300 Fax: 55/22-27735576 E-Mail: rrodriguesschahin. br SCHAHIN ENGENHARIA LTDA. Head Office amp Board of President Rua Vergueiro 2009/ 9 Andar Vila Mariana Sao Paolo SP Cep: 04101-905 BRAZIL Phone: 55/11-55768236 Fax: 55/11-55768210 E-Mail: msoaresschahin. br SCHAHIN ENGENHARIA LTDA. Avenida Graca Aranha 182-12 Andar Centro Rio de Janeiro RJ Cep: 20030-001 BRAZIL Phone: 55/21-38613911 Fax: 55/21-38613905 E-Mail: mscostaschahin. br SCHLUMBERGER DRILLING SERVICES PO Box 9261 Dubai UNITED ARAB EMIRATES Level 31 Dubai World Trade Centre Dubai UNITED ARAB EMIRATES Phone: 971/4-3067777 Fax: 971/4-3313614 E-Mail: mcdonnell1dubai. oilfield. slb. co m ARABIAN DRILLING COMPANY PO Box 708 Dammam 31421 SAUDI ARABIA Phone: 966/3-8872020 Fax: 966/3-8826588 E-Mail: alqadirialkhobar. oilfield. slb SEA amp LAND DRILLING CONTRACTORS, INC. PO Box 2933, Ruwi Postal Code 112, M. B. Building Muscat OMAN Phone: 968/24563105 Fax: 968/24564185 E-Mail: Kamranmuscat. oilfield. slb SCHLUMBERGER SEACO INC. 4th Floor, Saudi Park Tower, 61-A Jinnah Avenue, Blue Area Islamabad PAKISTAN Phone: 92/51-2800351-6 Fax: 92/51-2800372 E-Mail: ahsanislamabad. oilfield. slb. co m COMPAGNIE D8217OPERATIONS PETROLIES SCHLUMBERGER (ALGERIA) B. P. No. 16 30500 Hassi-Messaoud Wilaya de Ouargla ALGERIA Phone: 213/9-736906/9 Fax: 213/9-736799 E-Mail: ovillahassimessoud. oilfield. slb COMPAGNIE D8217OPERATIONS PETROLIES SCHLUMBERGER (GABON) B. P. 455 Port Gentil GABON Phone: 241/553133 Fax: 241/550193 E-Mail: ftaurinesportgentil. oilfield. slb SCHLUMBERGER VENEZUELA SA. DRILLING SERVICES DIVISION Carretera Nacional Via Carripito Sector Costo Abajo Km 1, Maturin Estado Monagas VENEZUELA Phone: 58/2916430666 Fax: 58/2916430634 E-Mail: beuzevillematurin. oilfield. slb. c om SCHLUMBERGER OVERSEAS SA Trident 16 10th Floor 8 Nguyen Hue St. District 1 Ho Chi Minh City VIETNAM Phone: 84/8-225944 Fax: 84/8-290720 SEALS DRILLING, INC PO Box 8554 Robinson, Illinois 62454 USA 8544 E 1050th Ave Robinson, Illinois 62454 USA Phone: 618-544-8646 Fax: 618-544-2496 E-Mail: westernjoink SHIV-VANI OIL amp GAS EXPLORATION LTD F-213/C, 3rd Floor, Lado Sarai M. B. Road New Delhi 110 030 INDIA Phone: 91/11-26861585/6 Fax: 91/11-26861587 E-Mail: mailshiv-vani Web: shiv-vani SICHUAN OIL amp GAS ENGINEERING CO No. 26, Mengzhuiwan Road, 610051 Chengdu Sichuan P R CHINA Phone: 86/28-83336605 Fax: 86/28-83336605 E-Mail: sogec163.net SIMMONS GROUP INC PO Box 440, Stn. 8220M8221 Calgary, Alberta T2P 2J1 CANADA 800, 906 - 12 Avenue S. W. Calgary, Alberta T2R 1K7 CANADA Phone: 403-244-5340 Fax: 403-245-5156 EDECO PETROLEUM SERVICES LTD Trent Lane Castle Donington Derby DE74 2NP ENGLAND Phone: 44/1332-850060 Fax: 44/1332-850553 PT MUTIARA BIRU PERKASA 2nd Floor, Setabudia Bldg II Jl. H. R. Rasuna Said 62 Jakarta 12920 INDONESIA Phone: 62/21-517527 Fax: 62/21-520-1031 SITE GROUP CO. LTD. PO Box 1872 Amman 11118 JORDAN Na8217eb Al-Maitah Str Sweifieh - Deir Ghobar Amman JORDAN Phone: 962/6-5861314 Fax: 962/6-5861315 E-Mail: siteindex. jo SITE GROUP CO. LTD. PO Box off 1st Ring Rd Sana8217a YEMEN Phone: 967/1-203195 Fax: 967/1-207378 SITE GROUP CO. LTD. PO Box 2415 Ramallah PALESTINE Phone: 970/2-2965311 Fax: 970/2-2965312 Ramallah PALESTINE Jamil Saleh, Area Manager SITE GROUP CO. LTD. 5 Micr Bldg 8 Flat 42 Aktau 466200 KAZAKHSTAN Phone: 7/329-2510789 Fax: 7/329-2510789 SITE GROUP CO. LTD. 30 Mila Rodina Str Bl 8 Apt 2 Sofia 1408 BULGARIA Phone: 359/2-9581066 Fax: 359/2-9581895 SITE GROUP CO. LTD. Ittani Bldg 6 Fl Lion St Al-Hamra LEBANON Phone: 961/1-354893 Fax: 961/1-354893 SMEDVIG ASA PO Box 110 Stavanger N-4001 NORWAY Finnestadveien 28 4001 Stavanger NORWAY Phone: 47/51-509900 Fax: 47/51-509688 E-Mail: smedvigsmedvig. no SMEDVIG OFFSHORE AS PO Box 110 Stavanger 4001 NORWAY Phone: 47/51-509900 Fax: 47/51-509977 E-Mail: smedvigsmedvig. no SMEDVIG ASIA LTD. 150 Beach Rd 28-01/06 Gateway West Singapore 189721 SINGAPORE Phone: 65/2942422 Fax: 65/2967371 SMEDVIG ASIA LTD 6th Floor, Sindhorn Tower 2 130-132 Wireless road Lumpini, Pathumwan Bangkok 10330 THAILAND Phone: 66/2-2633320 Fax: 66/2-2633330 TIOMAN DRILLING CO SDN BHD No 39b Jalan Mamanda 9 Ampang Point 68000 Ampang Solangor Darul Ehsan MALAYSIA Phone: 60/3-4514006 Fax: 60/3-4531975 SONPETROL ESPANA, S. A. C/ Diego de Leon, No 69 Madrid 28006 SPAIN Phone: 34/91-309-0896 Fax: 34/91-309-5086 E-Mail: sonpetrolsonpetrol SOUTHWIND DRILLING, INC PO Box 276 Ellinwood, Kansas 67526 USA 112 N Main Street Ellinwood, Kansas 67526 USA Phone: 620-564-3800 Fax: 620-564-3845 Phone: 620-564-3800 Fax: 620-564-3845 E-Mail: southwinddrillingearthlink. net SPRADLING OIL L. P. PO Box 5210 Borger, Texas 79008-5210 USA 531 N Deahl Borger, Texas 79007 USA Phone: 806-274-2261 Fax: 806-274-6849 E-Mail: mikespradlinginc Web: spradlinginc SST ENERGY CORPORATION 8901 W Yellowstone Casper, Wyoming 82604 USA Phone: 307-235-3529 Fax: 307-473-1650 E-Mail: paulmiaoms1.hinet. net SST ENERGY CORPORATION 410 17th St Ste 1670 Denver, CO 80202 USA Phone: 303-595-3212 Fax: 303-595-3304 E-Mail: mortonsstqwest. net STAR DRILLING LTD. PO Box 4397 Midland, Texas 79704-4397 USA 505 N Big Spring St Ste 100 Midland, Texas 79701 USA Phone: 432-684-5337 Fax: 432-682-4609 Web: stardrillingcorp STEINBERGER DRILLING COMPANY. LTD. PO Box 250 Windthorst, Texas 76389 USA 9994 State Highway 25 East Windthorst, Texas 76389 USA Phone: 940-423-6607 Fax: 940-423-6239 STENA DRILLING LTD. Ullevi House Greenbank Crescent, East Tullos Aberdeen AB12 3BG SCOTLAND Phone: 44/1224-401180 Fax: 44/1224-897089 Web: stena-drilling STERLING DRILLING COMPANY PO Box 1006 Pratt, Kansas 67124-1006 USA Phone: 620-672-9508 Fax: 620-672-9509 STRATA DRILLING L. L.C. 3801 N. W. 63rd Street, Suite 230 Oklahoma City, Oklahoma 73116 USA Phone: 405-879-3379 Fax: 405-879-3429 SUN DRILLING LLP Office 1, 32 Zenkova St Almaty 480100 KAZAKHSTAN 76 Maresyeva St, Office 1 Aktobe 463012 KAZAKHSTAN Phone: 7/3132-563507 Fax: 7/3132-547986 Phone: 7/3272-930122 Fax: 7/3272-584458 E-Mail: marketingsundrillco. kz Web: sundrilling. kz SUPERIOR ENERGY SERVICES 1105 Peters Rd Harvey, Louisiana 70058 USA Phone: 504-362-4321 Fax: 504-362-1818 E-Mail: superiorenergy SWEETMAN DRILLING INC. 150 N Main Ste 804 Wichita, Kansas 67202 USA Phone: 316-262-6464 Fax: 316-262-6464 TAYLOR DRILLING INC. PO Box 597 Chehalis, Washington 98532 USA Phone: 360-262-9274 Fax: 360-262-0202 TECON OIL SERVICES LIMITED 47 Yeshayahu Lasode Crescent (By Exxonmobil House) PO Box 74258 Victoria Island, Lagos NIGERIA Phone: 234/1-2618371 Fax: 234/1-2618371 E-Mail: teconlagosteconoilserv Web: teconoilserv TECON OIL SERVICES LIMITED 41 Trans Amadi Ind. Layout Portharcourt Rivers State NIGERIA Phone: 234/84-480863 E-Mail: teconphteconoilserv TECON OIL SERVICES LIMITED 69 Airport Road Warri, Delta State NIGERIA Phone: 234/53-320197 E-Mail: teconwarriteconoilserv TECON OIL SERVICES LIMITED 2 Northpoint Dr, Ste 700 Houston, TX 77060 USA Phone: 281-774-3122 Fax: 281-774-1098 TESCO CORPORATION (U. S.) 11330 Brittmoore Park Dr Houston, Texas 77041 USA Phone: 713-849-5900 Fax: 713-849-0075 E-Mail: tescocorp TESCO CORPORATION 6204 - 6A Street SE Calgary, Alberta T2H 2B7 CANADA Phone: 403-233-0757 Fax: 403-252-3362 TEXAS WYOMING DRILLING, INC. 223 East College Street Grapevine, Texas 76051-5333 USA Phone: 817-410-7893 Fax: 817-410-7976 TEXAS WYOMING DRILLING, INC. FIELD OFFICE 131 West Church St Ste 100 Weatherford, TX 76086 USA Phone: 817-599-9960 Fax: 817-599-9773 THE OFFSHORE DRILLING COMPANY (TODCO) 2000 W Sam Houston Pkwy S Ste 800 Houston, Texas 77042-3615 USA Phone: 713-278-6000 Fax: 713-278-6100 THOMAS DRILLING COMPANY PO Box 400 Duncan, Oklahoma 73534 USA Phone: 580-252-5580 Fax: 580-255-1471 3-R SERVICES, INC PO Box 175 Jacksboro, Texas 76458-0175 USA 706 S Main St Jacksboro, Texas 76458-2707 USA Phone: 940-567-3766 Fax: 940-567-6369 TITAN DRILLING 5500 North Western, Ste 100 Oklahoma City, Oklahoma 73118 USA Phone: 405-823-4227 Fax: 866-420-9890 E-Mail: rhazzardsbcglobal. net TOR DRILLING (UK) LTD Pentagon Freight Centre Unit 2, Kirkton Drive Dyce Aberdeen AB21 0BG SCOTLAND Phone: 44/1224-405678 Fax: 44/1224-405679 E-Mail: cguytkukl TOR DRILLING CORPORATE A. S. Hoffsvein 65 A PO Box 77 Smestad Oslo N-0309 NORWAY Fax: 47/22521969 TRANSOCEAN INC Transocean Offshore Deepwater Drilling Inc. PO Box 2765 Houston, Texas 77252-2765 USA 4 Greenway Plaza Houston, Texas 77046 USA Phone: 713-232-7500 Fax: 713-232-7028 Web: deepwater TRANSOCEAN INC 4 Greenway Plaza Houston, TX 77046 USA Phone: 713-232-7141 Fax: 713-232-7231 TRANSOCEAN OFFSHORE DEEPWATER DRILLING INC. 1311 Broadfield Blvd, Ste 100 Houston, TX 77084 USA Phone: 832-587-8500 Fax: 832-587-8723 TRANSOCEAN BRASIL LTDA. Praia de Botafogo 228/1401-A Botafogo Rio de Janeiro 22359-900 BRAZIL Phone: 55/21-34759000 Fax: 55/21-25524444 SERVICES PETROLIERS SEDCO FOREX 50 Ave Jean Jaures Bldg Z Montrouge Cedex 92542 FRANCE Phone: 33/1-46006060 Fax: 33/1-46006315 TRANSOCEAN OFFSHORE (NORTH SEA) LTD. Crawpeel Rd Altens Industrial Estate Aberdeen AB12 3LG SCOTLAND Phone: 44/1224-427730 Fax: 44/1224-427111 TRANSOCEAN EASTERN PTE LTD. 150 Beach Rd, 07-00 Gateway West Singapore 189720 SINGAPORE Phone: 65/6511-4700 Fax: 65/6512-4737 TRANSOCEAN INC. HOUSTON TRAINING CENTER 1311 Broadfield Blvd Ste 500 Houston, TX 77084 USA Phone: 832-587-8684 Toll Free: (888) 661-7015 Fax: 832-587-8737 E-Mail: rrodrigueshouston. deepwater. com TRI-STATE DRILLING CO. PO Box B Camden, Arkansas 71711 USA Phone: 870-836-4121 Fax: 870-836-4123 E-Mail: bergentarkansas. net TRUE DRILLING L. L.C. PO Drawer 2360 Casper, Wyoming 82602 USA 895 West River Cross Road Casper, Wyoming 82601 USA Phone: 307-266-0212 Fax: 307-266-0373 E-Mail: ghoggatttruecos Web: truecos TSWS, INC. PO Box 1885 Magnolia, Arkansas 71754-1885 USA 1160 Highway 79 South Magnolia, Arkansas 71753 USA Phone: 870-234-3600 Fax: 870-234-6145 E-Mail: tmcwmagnolianet. com TULPAR MUNAI SERVICES 15 Microdistrict, 8 Building Artau 466200 KAZAKHSTAN Phone: 7/3292-433600 Fax: 7/3292-435062 E-Mail: elogrencs TULPAR MUNAI SERVICES 777 N Eldridge Pkwy Ste 290 Houston, TX 77079 USA TURKISH PETROLEUM INTL. CO., LTD. Bahcelievler Mahallesi 148.Sokak No: 2 Golbasi-Ankara 06830 TURKEY Phone: 90/312-4845742 Fax: 90/312-4845720 E-Mail: ecetinkayatpic. tr TURKISH PETROLEUM INTL LTD. CO. BAKU BRANCH 1st Plaza, 13th Floor Nizami Street Baku 370010 AZERBAIJAN Phone: 99/412 928401 Fax: 99/412 928401 E-Mail: otufantpic. baku. az TURKISH PETROLEUM INTL LTD. CO. AKTUBINSKY BRANCH Abulkhair Khan Avenue No: 46 Aktubinsk KAZAKHSTAN Phone: 7/3132 56 44 31 Fax: 7/3132 54 27 08 E-Mail: tpic-aktobenursat. kz TYPHA CENIA NIGERIA LIMITED PO Box 14407 Portharcourt, Rivers State 234/500001 NIGERIA No. 4, Akwaka Road, off Airport Road Rumucbomaya Partharcourt, Rivers State 234/500001 NIGERIA Phone: 234/803-3084842 Fax: 234/84-230054 E-Mail: solomonedebirityphacenia. co m Infotyphacenia TYPHA CENIA NIGERIA LIMITED PO Box 1084 Effurun, Warri Delta State NIGERIA Phone: 234/53-250980 UNION DRILLING INC. 3117 Washington Pike South Pittsburgh Technology Park Bridgeville, Pennsylvania 15017- 9390 USA Phone: 412-257-9390 Fax: 412-257-9392 E-Mail: mpooleuniond UNION DRILLING INC. VIRGINIA OPERATIONS PO Box 528 Norton, VA 24273 USA Phone: 276-679-6732 Fax: 276-679-5937 UNION DRILLING, INC. P O Drawer 40 Buckhannon, WV 26201 USA Phone: 304-472-4610 Fax: 304-473-3469 UNION DRILLING INC. RR 2 Box 8-A Rt 119 North Punxsutawney, PA 15767 USA Phone: 814-938-0974 Fax: 814-938-0975 UNIT DRILLING COMPANY Headquarters PO Box 702500 Tulsa, Oklahoma 74170-2500 USA 7130 S Lewis Ste 1000 Tulsa, Oklahoma 74136 USA Phone: 918-493-7700 Toll Free: 800-722-3612 Fax: 918-481-7151 UNIT DRILLING COMPANY 7101 SW 29th Oklahoma City, OK 73179-5214 USA Phone: 405-745-4948 Toll Free: 800-556-1001 Fax: 405-745-2136 E-Mail: john. cromlingunitcorp UNIT DRILLING COMPANY 1029 Atascocita Road Humble, TX 77396-3630 USA Phone: 281-446-6889 Fax: 281-446-6335 E-Mail: scott. gordonunit. corp UNIT DRILLING COMPANY PO Box 38 Woodward, OK 73802 USA Phone: 580-256-8688 Toll Free: 800-547-4629 Fax: 580-256-8693 E-Mail: keith. rowekampunitcorp UNIT DRILLING COMPANY 2087 Piney Creek Rd Casper, WY 82604 USA Phone: 307-266-2428 Fax: 307-266-3161 E-Mail: david. hallunitcorp SERVICE DRILLING S. W. L. L.C. PO Box 5320 Borger, TX 79008-5320 USA Phone: 806-273-7573 Toll Free: 800-530-4803 Fax: 806-274-4811 Web: servicedrilling UNITED DRILLING INC P. O. Box 2488 Roswell, New Mexico 88202 USA HCR 31, Box 1300-A Roswell, New Mexico 88201 USA Phone: 505-623-7730 Fax: 505-623-7737 E-Mail: udipvtnetworks. net UNITED DRILLING INC PO Box 7698 Albuquerque, NM 87194 USA Phone: 505-247-9656 Fax: 505-247-1890 UNTERGRUNDSPEICHER - UND GEOTECHNOLOGIE-SYSTEME GMBH Berliner Chaussee 2 Mittenwalde D-15749 GERMANY Phone: 49/33-764-820 Fax: 49/33-764-82280 E-Mail: infougsnet. de Web: ugsnet. de VAL ENERGY INC PO Box 116 Wichita, Kansas 67201 USA 251 N Water, Ste 15 Wichita, Kansas 67202 USA Phone: 316-263-6688 Fax: 316-262-2512 WARREN DRILLING DBA DRILL PIPE INDUSTRIES, INC. PO Box 1259 Texarkana, Texas 75503 USA 7931 Hwy 71 North Texarkana, Texas 75504 USA Phone: 903-794-3602 Fax: 903-794-7473 E-Mail: dpiiqaol Web: drillpipeindustries WATER RESOURCES INTERNATIONAL INC. 1100 Alakea St Ste 2900 Honolulu, Hawaii 96813 USA Phone: 808-531-8422 Fax: 808-531-7181 E-Mail: wrikonalava. net Web: brninc WATER RESOURCES INTERNATIONAL INC. PO Box 44520 Kawaihae, HI 96743 USA Phone: 808-882-7207 Fax: 808-882-7655 E-Mail: wrikonalava. net WELL SERVICES PETROLEUM COMPANY LTD. PO Box 152 San Fernando Trinidad WEST INDIES Phone: 868-677-7475/7531 Fax: 868-677-7003 E-Mail: wspcltstt. net. tt Web: wellservicesgroup WESTERN DRILLING INC. PO Box 1405 Taft, California 93268 USA Phone: 661-763-1537 Fax: 661-763-5737 E-Mail: fholmeswesterndrilling Web: westerndrilling WILSON WORKOVER Calle Bermudez, Res. Los Apamates No. 9-A Ciudad Ojeda Estado Zulia VENEZUELA Phone: 58/265-808-0886 Fax: 58/265-631-5808 E-Mail: wilsonworkoveryahoo Web: wilsonworkover WISCO-MORAN DRILLING COMPANY PO Box 939 Fresno, Texas 77545 USA 125 Post Rd Arcola, Texas 77583 USA Phone: 281-431-2600 Fax: 281-431-2689 E-Mail: Joelbouldinwiscomoran Web: wiscomoran ZAKLAD ROBOT GORNICZYCH Lukasifwicza 93 Krosno 38-400 POLAND Phone: 48/13-4372100 Fax: 48/13-4320525 E-Mail: zrgzrg. krosno. pl Web: zrg. krosno. pl ZENITH DRILLING CORPORATION PO Box 780428 Wichita, Kansas 67278-0428 USA 1223 N. Rock Road, Bldg A Ste 200 Wichita, Kansas 67206 USA Phone: 316-684-9777 Fax: 316-686-6777 ZENITH DRILLING CORPORATION Box 2766 Liberal, KS 67901 USA Phone: 316-624-8734 Fax: 316-624-6647 ZENITH DRILLING CORPORATION 914 Foster Dr Guthrie, OK 73044 USA Phone: 405-282-1150 BIG HORN BASIN DEVELOPMENT COMPANY, INC. 27535 S. Hwy 69 Vinita, Oklahoma 74301 USA Phone: 918-323-0692 Fax: 918-323-0695 E-Mail: sherry-dncnyahoo ASSOCIATION OF DRILLING CONTRACTORS PO Box 623 Moscow 117049 RUSSIA Phone: 7/095-236-9714 Fax: 7/095-236-9714 DOOO 8220BURGAS8221 Stroitelei Street, 8, korp. 1 Moscow 117939 RUSSIA Phone: 7/095-133-0140 Fax: 7/095-133-6259 ZAO 8220ROSSHELF8221 Kurchatov Sqware, 1 Moscow 123182 RUSSIA Phone: 7/095-1967669 Fax: 7/095-1968111 OPEN STOCK COMPANY NPO 8220BUROVAYA TE CHNIKA8221, SCIENTIFIC PRODUCTION ASSO Letnikovskaya Street, 9 Moscow 113114 RUSSIA Phone: 7/095-2360170 Fax: 7/095-2353000 E-Mail: vniibtdf. ru OOO 8220LUKOILNIZHEVOLZSCBURNEFT8221 Kommunisticheskaya Street, 5 Volgogradskiy region Zhirnovsk 403760 RUSSIA Phone: 7/8-844-5452535 Fax: 7/8-844-5452425 OAO 8220PRIKASPIBURNEFT8221 Proyezd Neftiyanikov, 14 Volgograd 400075 RUSSIA Phone: 7/8-844-2394283 Fax: 7/8-844-2394283 OOO 8220ASTRAKHANBURNEFT8221 PO Box 18 Astrakhan 414015 RUSSIA Phone: 7/8-851-2564480 Fax: 7/8-851-2564480 JOINT-STOCK OIL AND GAS COMPANY SLAVNEFT Pyatnitskaya Street, 69 Moscow 113054 RUSSIA Phone: 7/095-7777260 Fax: 7/095-7777317 E-Mail: slavneftslavneft. ru OAO 8220ROSNEFTEGAZEXPORT8221 Stremyanny Per. 31/1 Moscow 113054 RUSSIA Phone: 7/095-234-2288 Fax: 7/095-234-2292 E-Mail: dumicomail. ru STATE ENTERPRISE RUSSIAN FOREIGN ECONOMIC COMPANY 8220ZARUBEZHNEFT8221 Kalanchovskaya Street Building 2, 11 Moscow 107078 RUSSIA Phone: 7/095-280-5120 Fax: 7/095-956-1491 OAO 8220ROSNEFT8221 Sofiyskaya Nab. 26/1 Moscow 115998 RUSSIA Phone: 7/095-777-4422 Fax: 7/095-777-4444 ZAO 8220UDMMMURTNEFT-BURENIE8221 p. Smirnovo, Ustinovskiy Raion, Izhevsk Udmurtiay 426039 RUSSIA Phone: 7/8-3412-48-3340 Fax: 7/8-3412-48-3557 ZAO 8220ORENBURGBURNEFT8221 Magistralnaya Street, 12 Region Orenburg Buzuluk 461010 RUSSIA Phone: 7/8-35342-36-752 Fax: 7/8-35342-36-526 ROMANIAN ASSOCIATION OF DRILLING CONTRACTORS 5 Milcov St Sector 1 Bucharest 012273 Phone: 40/21-3187817 Fax: 40/21-3187817 E-Mail: acfrgo. ro acfr2005yahoo AQUAFOR INTERNATIONAL DRILLING COMPANY Bacau District 2 Avram Iancu St. Targu Ocna 605600 ROMANIA Phone: 40/234-344038/9 Fax: 40/234-344040/1 E-Mail: aquaforbacau. astral. ro BASCOV DRILLING COMPANY Arges District Bascov 117045 ROMANIA Phone: 40/248-270975 Fax: 40/248-270627 E-Mail: fsbascovcyber. ro BRAILA DRILLING COMPANY Braila District 57 Scolilor St Braila 810640 ROMANIA Phone: 40/239-612181 Fax: 40/239-619822 E-Mail: forajbrxnet. ro CRAIOVA DRILLING COMPANY Dolj District 4 Fratii Buzesti St Craiova 200730 ROMANIA Phone: 40/251-415-866 Fax: 40/251-406-482 E-Mail: officeforaj. oltenia. ro officefscbega. ro DAFORA DRILLING COMPANY Sibiu District 17 Garii de Marfuri St Medias 551010 ROMANIA Phone: 40/269-841668 Fax: 40/269-841618 E-Mail: daforadrillingbirotec. ro Web: dofora. ro FORADEX DRILLING COMPANY 5 Milcov St, Sector 1 Bucharest 012273 ROMANIA Phone: 40/213-187800 Fax: 40/213-187801 E-Mail: officeforadex. ro Web: foradex. ro FOSERCO TG. OCNA DRILLING COMPANY Bacau District 2 Avram Iancu St Tg. Ocna 605600 ROMANIA Phone: 40/234-344035 Fax: 40/234-344395 E-Mail: fosercomic. ro GAZOIL DRILLING COMPANY Gorj District Trandafirilor St. BI. M, Sc.3 Ap.47, Et.1 Tg. Carbunesti 215500 ROMANIA Phone: 40/253-378970 Fax: 40/253-378970 IAMSAT PRODCONSTRUCT DRILLING COMPANY Arges District 6 Depozitelor St Pitesti 110139 ROMANIA Phone: 40/248-216951 Fax: 40/248-216951 MOINESTI HIDRAULIC DRILLING COMPANY Bacau District 10 Tristan Tzara St Moinesti 605400 ROMANIA Phone: 40/234-362541 Fax: 40/234-367730 E-Mail: hidraulicrdslink. ro hidrauliczappmobile. ro Web: hidraulic. ro MORENI DAMBOVITA DRILLING COMPANY Dambovita 5 Aleea Sinaia Street 130170 ROMANIA Phone: 40/245-220543 E-Mail: battgvpronet. ro PLOIESTI DRILLING COMPANY Prahova District 111 Infratirii St. Baicoi 105200 ROMANIA Phone: 40/244-262551 Fax: 40/244-261391 E-Mail: forasonyahoo RAMNICU VALCEA DRILLING COMPANY Valcea District 28 Radu de la Afumati St Ramnicu Valcea 240281 ROMANIA Phone: 40/250-744420 Fax: 40/250-741488 E-Mail: toaderforvl. onix. ro sfvforvl. onix. ro ROMFOR BOLDESTI DRILLING COMPANY Prahova District 19 Liliacului St Boldesti-Scaieni 105300 ROMANIA Phone: 40/244-210669 Fax: 40/244-210891 E-Mail: romforploiesti. astral. ro ROMPETROL COMPANY-DRILLING DEPT 222 Calea Victoriei St Bucharest 010099 ROMANIA Phone: 40/244-544321 Fax: 40/244-590702 E-Mail: officerompetrol Web: rompetrol. ro STOINA DJ DRILLING COMPANY Dolj District Fratii Buzesti St Craiova 200730 ROMANIA Phone: 40/251-415866 Fax: 40/251-415866 X 34 E-Mail: stoinaforajoltenia. ro TARGU MURES DRILLING COMPANY Mures District 1 Aradului St Tg. Mures 540203 ROMANIA Phone: 40/265-263266 Fax: 40/265-263163 E-Mail: sfgrdslink. ro vasile. aronrdslink. ro VIDELE DRILLING COMPANY Teleorman District 16 Petrolului St Videle 145300 ROMANIA Phone: 40/247-453833 Fax: 40/247-455786 E-Mail: fsvfsv. ro Web: fsv. ro ZADARENI DRILLING COMPANY Arad District Zadareni-Felnac 317130 ROMANIA Phone: 40/257-413-050/166 Fax: 40/257-413-100 E-Mail: fszinext. ro BAT BASCOV WORKSHOP AND TRANSPORT BASE Arges District 5 Bascov Place Bascov 117045 ROMANIA Phone: 40/248-270872 Fax: 40/248-270545 E-Mail: bat. bascovcyber. ro ATLAS G. I.P. Geophysical Borehole Investigations COMPANY Prahova District 2A Clopotei St Ploiesti 100189 ROMANIA Phone: 40/244-126151 Fax: 40/244-514440 E-Mail: officeatlasgip. ro Web: atlasgip. ro BAT BUZAU WORKSHOP AND TRANSPORT BASE Prahova District 4 Gloriei St Boldesti-Scaeni 105300 ROMANIA Phone: 40/244-210830 Fax: 40/244-211130 E-Mail: batxnet. ro BAT TARGOVISTE WORKSHOP AND TRANSPORT BASE Dambovita District 5 Aleea Sinaia St Targoviste ROMANIA Phone: 40/245-611119 Fax: 40/245-611390 E-Mail: battgvpronet. ro CHIMFOREX-Drilling Material amp Mud Fluid Manufacturing COMPANY Prahova District Bucov-Pleasa 107113 ROMANIA Phone: 40/244-279466/7 Fax: 40/244-279466 E-Mail: cforexrdslink. ro DOSCO PETRO SERVICES COMPANY 59 Scarlatescu St Sector 1 Bucharest 011158 ROMANIA Phone: 40/212-601 260 Fax: 40/212-601 261 E-Mail: officedoscoyahoo doscoidilis. ro ENERGOPETROL-Electric Lines for Low amp High Tension Mounting COMPANY Prahova District 32 Schelelor St Campina 105600 ROMANIA Phone: 40/244-336651 Fax: 40/244-336851 E-Mail: hqenergo. ro Web: energo. ro M-I PETROGAS SERVICES ROMANIA COMPANY 155 Calea Victoriei St, bloc D1 Tronson 8, etaj 4, Sector 1 Bucharest 010073 ROMANIA Phone: 40/213-131328/92 Fax: 40/213-131378 E-Mail: mcovleamiswaco Web: miswaco ROMPETROL WELL SERVICESPETROSPrahova District 2 bis Clopotei St Ploiesti 100189 ROMANIA Phone: 40/244-144321 Fax: 40/244-122913 E-Mail: office. rwsrompetrol. ro Web: rompetrol. ro SERVICE FAUR-Thermal Engines Repairing COMPANY P O Box 2940 O P 72 Bucharest 033270 ROMANIA Phone: 40/212-564646/7 Fax: 40/212-564648 E-Mail: servicefaurcustomers. digiro. ne t Web: servicefaur. ro GEOFOR DIVERT WATER DRILLING COMPANY Arges District Mihai Viteazul St, bloc P21, scara C, apartament 2 Pitesli 110036 ROMANIA Phone: 40/248-218923 Fax: 40/248-218923 PRODAC BUCURESTI WATER DRILLING COMPANY 15 Tutunari St. bloc 87B, scara A, etaj4, apartament 24 Sector 5 Bucharest 052083 ROMANIA Phone: 40/213-300126 Fax: 40/213-300126 E-Mail: prodacmailbox. ro AQUA DRILL WATER DRILLINC COMPANY 2 Eroilor Bld. bloc 2A scara B, apartament 6 Pitesti 110417 ROMANIA Phone: 40/248-628512 Fax: 40/248-628512 VATU FORVALY WATER DRILLING COMPANY Olt District 27 Nicolae Balcesu St, 230092 ROMANIA Phone: 40/249-422487 Fax: 40/249-422487 PROSPECTIUNI-Geological amp Geophysical Prospecting COMPANY 1 Caransebes St. Sector 1 Bucharest 012271 ROMANIA Phone: 40/212-241040 Fax: 40/212-243556 E-Mail: prospec1sunu. rnc. ro Web: prospectiuni. ro RED POINT Petroleum Grup 1-5 Calea Victoriei St scara D, apartament 1, sector 3 Bucharest 030021 ROMANIA Phone: 40/213-122913 Fax: 40/213-122913 E-Mail: officeredpointgrup. com Web: redpoint-grup TC UPET-Rig Units Manufacturing COMPANY Dambovita District 14 Arsenalului St Targoviste 130021 ROMANIA Phone: 40/245-614660 Fax: 40/245-614660 E-Mail: tcupettcupet. ro Web: tcupet. ro BATSERV COM MOINESTI WORKSHOP AND TRANSPORT BASE Bacau District 144 Atelierelor St Moinesti 604200 ROMANIA Phone: 40/234-362880 Fax: 40/234-362880 AVA ROMANIA 2000-Mud Drilling Services COMPANY 13-17 Sevastopol St. parter apartament 102, sector 1 Bucharest 010981 ROMANIA E-Mail: segretariaavaromaniaavazpa. i t avarommailbox. ro
Como usar o Casio fx-115MS S-V. P.A. M. Calculadora Para meus alunos de matemática 099 Visão geral de matemática 099 Matemática 099 é álgebra intermediária com geometria. Ela pressupõe que você já sabe como somar, subtrair, multiplicar, dividir, elevar a poderes e extrair raízes usando números reais e frações. O capítulo um revisa as etapas para resolver equações com uma variável e sem potências (equações lineares em uma desconhecida). O restante do livro fala sobre a representação gráfica de equações com duas incógnitas, resolvendo equações lineares simultâneas, expressões racionais, números complexos, radicais e o piegravece de reacutesistance, o Grand Finale, o Big Boom quando lançamos todos os fogos restantes, que é A fórmula quadrática para resolver equações de segunda ordem em um desconhecido. Tudo isso é feito com um acompanhamento de exemplos de geometria no plano de fundo. Outro conceito que é importante em Matemática é o inverso de uma função. Esta seria a função que faz o op...
Comments
Post a Comment